1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

"Mulţi din partidul lui Erdogan nu susţin referendumul"

Cu o zi înainte de referendum, analistul politic Kristian Brakel de la Fundaţia Heinrich Böll vorbeşte despre planurile lui Erdogan, problemele opoziţiei şi posibilul deznodământ al plebiscitului.

Recep Erdogan

Recep Erdogan

DW: Domnule Brakel, în Turcia va avea loc, duminică, un referendum de modificare a constituţiei. În legătură cu ce anume vor vota cetăţenii turci?

Kristian Brakel: Logica de până acum a referendumului a fost transformarea Turciei din democraţie parlamentară în republică prezidenţială. În realitate este vorba despre mai mult decât atât, respectiv despre drumul pe care o va apuca ţara. Întrebarea care se pune acum este dacă Turcia va deveni, pe termen lung, o democraţie dirijată sau dacă rămâne ceea ce este momentan: o democraţie, care, deşi are multe slăbiciuni, poate fi descrisă drept "sistem democratic funcţional".

Cine sunt susţinătorii referendumului şi ce doresc ei mai exact?

Cel mai important susţinător al referendumului este însuşi preşedintele Erdogan, care l-a transformat într-un proiect personal. Partidul său, AKP, a devenit, între timp, scena unui singur om, respectiv Erdogan. Toţi membri partidului sunt, practic, obligaţi să susţină referendumul, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu el. Există, însă, şi în AKP unii politicieni care nu prea doresc plebiscitul. Posibilităţile lor de a se pune de-a curmezişul în faţa unei astfel de iniţiative au scăzut mult în ultimii ani.

Cine sunt criticii referendumului?

Vocile critice aparţin în special opoziţiei, respectiv spectrului politic de stânga. Avem, pe de-o parte, formaţiunea pro-kurdă Partidul Democrat al Popoarelor (HDP), iar pe de altă parte Partidul Republican al Poporului (CHP). În funcţie de context, CHP poate fi descris ca partid de centru-stânga sau centru-dreapta. În mod interesant, un număr deloc neînsemnat de critici ai referendumului se află în Partidul Acțiunii Naționaliste (MHP), formaţiune ultranaţionalistă. În interiorul acestui partid există o grupare de "rebeli", care încearcă de anul trecut să torpileze planurile lui Devlet Bahceli, şeful formaţiunii şi partener al lui Erdogan. Alianţa Bahceli-Erdogan este cu atât mai surprinzătoare cu cât Bahceli era un oponent fervent al sistemului prezidenţial.

Este alegerea de duminică una liberă?

Dacă ne raportăm la grupurile internaționale și naţionale de monitorizare a alegerilor și ne uităm la voturile din ultimii ani, atunci răspunsul este afirmativ. Procesul de vot se desfăşoară în mare parte netulburat, în mod liber și corect. În schimb, campania electorală n-a fost nici liberă, nici corectă. Chiar și în prezent, susţinătorii preşedintelui, cei care vor răspunde cu DA, sunt susținuţi de puterea de stat. Unora dintre aceşti oameni li s-au dat mașini, au amplasat monitoare în locuri strategice şi au putut disemina mesajul lor chiar şi în comunitățile din jurul moscheilor. Acestea sunt lucruri care nu ar fi trebuit să le fie puse la dispoziţie deloc.

De cealaltă parte, cei care se opun referendumului de duminică au fost şicanaţi de poliţie, pancartele lor au fost distruse, iar unii dintre ei ar putea fi chiar arestaţi. Aceste fapte nu se petrec peste tot în Turcia, dar se poate spune că "arena de confruntare" a celor două tabere nu a fost una corectă. Acesta fiind contextul, discuţia despre votul liber nu este decât un aspect al campaniei electorale.

Cum arată prognozele electorale în acest moment?

Este foarte greu de spus. În ultimele săptămâni, în Turcia au fost prezentate rezultatele mai multor sondaje. Îmi amintesc de alegerile din noiembrie 2015, când prognozele au fost deseori eronate. Jocul cu prezicerile nu este la fel de transparent ca în Germania. Ei bine, o chestiune pare să fie confirmată de toate institutele de specialitate: existenţa unui număr consistent de alegători nehotărâţi, atât printre susţinătorii AKP, cât şi printre cei ai MHP. Adică, mulţi alegători indecişi în partea dreapta a scenei politice. Conform analizelor sociologice, aceştia vor avea cuvântul decisiv în rezultatul referendumului. Întrebarea este câţi dintre turcii nehotărâţi vor merge să voteze. Apoi, evident, dacă vor ieşi la vot, vor vota DA sau NU? În ultimele săptămâni, unele sondaje au indicat un uşor avantaj în favoarea opozanţilor lui Erdogan. Acest lucru a stârnit nervozitatea guvernului turc. Preşedintele Erdogan a interzis acum câteva săptămâni demoscopilor critici la adresa guvernului, să mai publice rezultatele. Acest lucru evidenţiază o nesiguranţă a preşedintelui.

Presupunerea mea, bazată pe sondajele din ultimele săptămâni, este că, la final, numărul votanţilor cu DA va fi mai mare.

Interviu realizat de Daniel Heinrich