1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Mulţi bani pentru „Proiectul Palestina“

Peter Philipp/ Catrinel Preda18 decembrie 2007

Conferinţa donatorilor de la Paris a oferit o sumă de ajutor mai mare decât cea speartă, totuşi reacţiile în regiune sunt marcate de un optimism reţinut

https://p.dw.com/p/CdAG
Secreatrul de stat american Condoleezza Rice, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, la Conferinţa donatorilor de la ParisImagine: AP

Veşti bune de la Conferinţa donatorilor ce a avut loc ieri la Paris. Statele participante au promis palestinienilor un ajutor mai mare decât cel scontat şi anume 7,4 miliarde de dolari, aşadar cu două milioane mai mult decât au cerut autorităţile palestiniene pentru punerea în aplicare a unui plan economic pe trei ani. Premierul Salam Fayyad speră ca Israelul să-şi schimbe politica de blocadă şi sancţiuni, ce a paralizat economia palestinaină iar premierul Israelului Ehud Olmert a precizat că ţara sa va sprijini autorităţile palestiniene, dar nu va face absolut nimic ce ar putea periclita securitatea Israelului.

Dacă nu va fi suspendat embargoul israelian, cum vor putea ajunge însă ajutoarele la cei 1,5 milioane de palestinieni?. Fâşia Gaza nu este controlată de autorităţile preşedintelui Mahmud Abbas, ci de mişcarea radical-islamică Hamas, care respinge categoric rezultatul Conferinţei de la Paris.

Cât valorează aşadar pacea în Orientul Apropiat şi cât de mare este preţul pentru crearea unui stat palestinian?

Reprezentanţii a 68 de state şi a unor organizaţii internaţionale au promis pe următorii trei ani un ajutor de peste 7,4 miliarde de dolari autrorităţiilor palestiniene în frunte cu preşedintele Mahmud Abbas. Generozitatea unor astfel de donaţii are tradiţie. În ultimii 14 ani de la semnarea Acordurilor de la Oslo, Comunitatea Internaţională a plătit deja pentru aşa numitul proiect “Palestina” , 10 miliarde de dolari, văzând apoi cu stupoare cât de mult s-a distrus prin violenţă, terorism, valuri de refugiaţi, şi fanatism religios, din proiectele realizate cu banii respectivi.

Este cât se poate de clar că ajutorul oferit ieri trebuie să aibă şi efecte, servind în primul rând scopului urmărit, acela al pacificării regiunii, un mesaj înţeles ca atare de toţi participanţii. 70 la sută din suma de ajutor va fi investită în dezvoltarea infrastructurii şi în crearea unei administraţii eficiente şi a unei guvernări bune în ţinuturile palestiniene. De abea după aceea vor avea investitorii privaţi curajul de a se angaja şi ei acolo.

Ambele părţi sunt solicitate să se angajeze pe calea păcii

Şi mai este un aspect. Doar banii inetrnaţionali nu pot duce la instaurarea păcii. Părţile implicate trebuie să dorească să participe la atingerea acestui scop. Palestineinii trebuie să pună capăt certurilor şi luptelor pentru putere şi să se angajeze în mod convingător pe calea păcii. Mişcarea radical-islamică Hamas care este stăpână în Fâşia Gaza este încă foarte departe de acest scop. Din Fâşia Gaza se lansează rachetele Kassam contra aşezărilor israeliane, ceea ce reprezintă cea mai mare problemă de securitate pentru Israel şi deci cel mai mare obstacol în calea reconstrucţiei în ţinuturile palestiniene. La rândul lui Israelului i se cere să renunţe la sancţiunile contra palestinienilor şi la colonizările care continuă.

Un lucru este cert. Numai dacă părţile implicate vor întreprinde paşii necesari, viziunea instaurării unei păci durabile în Orientul Apropiat va putea deveni realitate.