1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Muşchii lui Putin

In conflictul iscat de reacţia agresivă a Rusiei la adresa scutului antirachetă menit să apere America şi Europa de eventuale atacuri balistice din Orientul Mijlociu s-a înregistrat joi un nou recul major.

default

Departe de a accepta argumentele occidentale, potrivit cărora scutul nu se îndreaptă în nici un caz împotriva Rusiei, ci este o măsură de apărare împoriva unui eventual atac terorist sau iranian, Kremlinul a trecut la escaladarea litigiului. In reacţie la un demers defensiv, Moscova contratacă. Fiindcă preşedintele Vladimir Putin a deschis încă un front şi a lansat o nouă ofensivă declarînd joi, într-o cuvîntare privind starea naţiunii, că Rusia se pregăteşte să denunţe unilateral „Tratatul asupra reducerii forţelor convenţionale în Europa”.

Liderul de la Moscova s-a mai plîns şi de ceea ce el considreă a fi imixtiunile occidentului în afacerile interne ale Rusiei. In cauză e susţinerea de care se bucură militanţii ruşi pentru democraţie din partea societăţilor deschise din vest.

Putin şi-a început aparent pios discursul rostit în faţa celor două camere ale parlamentului moscovit, păstrînd un minut de tăcere în memoria predecesorului său Boris Elţin. Constituţia adoptată sub Elţin ar constitui un instrument al democraţiei, a declarat liderul de la Kremlin, apreciind că, în baza ei, viaţa în Rusia s-ar fi „ameliorat pas cu pas”. Adresîndu-se occidentului, Putin a trecut apoi rapid la atac.

„Fluxul financiar din străinătate ia amploare. Şi odată cu aceşti banis e produce şi un amestec direct în treburile noastre interne”, a afirmat el. „In timpul colonialismului se spunea că domnii colonialişti aduc civilizaţia. Acum ea se numeşte democraţie. Dar”, a mai adăugat liderul de la Kremlin, „scopul e acelaşi: procurarea de înlesniri şi avantaje în interes propriu”.

Putin supărat de promovarea democraţiei americane în Rusia

Vladimir Putin e vădit iritat de publicarea în SUA a unui raport cu privire la modul în care America promovează democraţia în Rusia. Criticile tot mai accentuate şi stăruitoare formulate în occident la adresa tot mai represivei politici interne a Kremlinului nu au cum să-l lase rece pe Putin. Ceea ce nu-l împiedică pe veşnic victimizatul preşedinte al Rusiei să-şi manifestă cu orice ocazie stasifacţia de a dispune de puterea nouă, uriaşă, pe care i-o conferă bogăţia în resurse şi dependenţa energetică a occidentului de Moscova. In răstimp însă analiştii relevă că şi Rusia e dependentă economic şi comercial de occident şi n-ar trebui să se lase umilită ori înfricoşată.

Axată în special asupra situaţiei politice interne din Rusia, cuvîntarea asupra stării naţiunii rostită de liderul de la Kremlin n-a făcut economie de accente populiste. Alocuţiunea s-a oprit îndelung asupra penuriei de locuinţe ieftine, promiţînd alocarea de fonduri din veniturile realizate din exportul de ţiţei şi gaze renovării celor vechi şi construcţiei altora noi.

Diferenţa dintre săraci şi bogaţi s-a redus, spune Putin

Putin a deplîns şi clivajul dintre săraci şi bogaţi, admiţînd că e „mare”, dar a afirmat că diferenţele s-ar fi redus şi ar continua să se reducă. Şeful statului rus a făcut şi-o plecăciune în faţa pensionarilor, cărora, potrivit lui, ar trebui să li se ofere impulsuri spre a continua să muncească şi după atingerea vîrstei retragerii din activitate. Putin a mai alocat pasaje largi ale cuvîntării nevoii „de modernizare a producţiei de energie şi a transporturilor şi circulaţiei”.

Partea cea mai interesantă a discursului a fost rezervată însă finalului, care, cum altfel, a abordat subiectul smintitor al scutului american antirachetă, ce urmează să fie amplasat în Cehia şi Polonia. Potrivit lui Putin, Rusia ar repsecta „tratatul încheiat de NATO şi de Tratatul de la Varşovia, în 1990, asupra reducerii forţelor convenţionale în Europa. Înm timp ce partea adversă nu l-a ratificat, iar Slovacia şi republicile Baltice nu sunt nici măcar semnatare ale acestui tratat”.

Putin: Scutul este o ameninţare

In continuare, şeful statului rus a estimat că amplasarea „scutului atît de aproape de graniţele Rusiei” ar constitui o „ameninţare” la adresa ţării sale. Ca atare, Moscova va proceda la un moratoriu, propunînd să discute contensiosul în Consiliul Rusia NATO. Iar dacă negocirile „nu se soldează cu progrese ar trebui să reflectăm la retragarea participării noastre la acest tratat”.

S-ar putea să fi fost ultima cuvîntare a lui Putin asupra stării naţiunii. In primăvara anului 2008 ar urma să aibă loc în Rusia alegeri prezidenţiale. Conform constituţiei, Putin nu mai are dreptul să candideze. Dar ce înseamnă oare o biată constituţie în comparaţie cu o personalitate cu meritele fostului kaghebist Putin? Fapt este că, în privinţa succesiunii sale la Kremlin, preşedintele Rusiei a tăcut. Probabil că nici el nu vede pe nimeni în stare să-i preia măreaţa moştenire.

Agresivitatea verbală a şefului statului rus la adresa occidentului nu mai este o noutate. Stridenţe retorice similare, amintind de războiul rece, s-au înregistrat şi în cuvîntarea pe care Putin a ţinut-o nu de mult la conferinţa pe teme de securitate de la Muenchen. Şi atunci, liderul de la Kremlin şi-a îndreptat degetul acuzator asupra lumii libere.

Lui Putin îi convine să acrediteze falsa idee că occidentul ar fi pradă unei prezumtive agresivităţi şi a unui presupus antirusism. Despre faptul că Moscova îşi încalcă sistematic obligaţiile, de pildă neretrăgîndu-şi trupele din republica separatistă transnistreană, că presa rusească a fost nivelată iar libertatea ei desfiinţată, că disidenţii ruşi sunt supuşi unei represiuni brutale şi nu arareori criminale, despre toate acestea Putin nu suflă o vorbă.

Putin şi Germania

In Germania fostului cancelar Schroeder, un fost lider politic care, în ciuda evidenţei, continuă să-l considere pe prietenul său la toartă de la Kremlin „un cavaler fără prihană al democraţiei”, Putin a găsit destui politicieni sensibili şi receptivi la declaraţiile sale bătăioase. Gernot Erler secretar de stat social-democrat la ministerul berlinez de externe şi-a exprimat chiar înţelegerea pentru şeful statului rus, devreme ce Moscova s-ar simţi încoliţită de „mutarea potenţiaului occidental tot mai aproape de frontierele ruse”.

Dar există şi la Berlin destui oficiali care nu s-au lăsat timoraţi, creştin-democratul Andreas Schockenhoff, emisarul guvernului german pentru relaţiile cu Rusia, subliniind că scutul antirachetă n-are cu forţele convenţionale în Europa nici în clin nici în mînecă, asocierea celor două subiecte fiind „artificială”. Rusia, a mai spus el, ar face bine să explice de ce-şi menţine trupele în Moldova.

In fine, e limpede că scoaterea de la naftalină a „Tratatului privind forţele convenţionale” e doar o manevră nu tocmai subtilă, şi nici deosebit de eficientă, devreme ce ameninţările la adresa securităţii globale nu mai sunt demult cele din pricina cărora s-a încheiat acest acord. Ce "vrea" deci "muşchii" lui Putin?

Conştient de forţa pe care i-o conferă şantajul energetic, liderul de la Kremlin mizează în mod vădit pe intimidarea unora dintre partenerii occidentali şi pe redivizarea Europei între proamericani şi antiamericani pe modelul sciziunii survenite înaintea intervenţiei din Irak. Hotărît să ţină piept creşterii influenţei americane, în special în spaţiul asiatic, Putin încearcă să extragă beneficiul maxim din actuala fază de slăbiciune prin care trec SUA.

  • Data 27.04.2007
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1DK
  • Data 27.04.2007
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1DK