1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Morala acţiunii politice

Guvernul a depus astăzi la CCR contestaţia împotriva legii de majorare a salariilor profesorilor cu 50%. Este ultima resursă a unui Guvern care a anunţat că se va opune aplicării legii cu toate riscurile.

default

Ce argumente va prezenta Guvernul la Curtea Constituţională? Din declaraţiile de pînă acum am aflat că este vorba de adoptarea legii fără precizarea surselor de finanţare.

Atîta numai că în Constituţie nu se vorbeşte explicit despre acest lucru. Constituţia nu descrie pe larg cum ar trebui să se desfăşoare procesul adoptării legilor şi nici nu ar putea să o facă. Se presupune că societatea funcţionează nu doar pe baza unor norme explicite, ci mai ales în virtutea unui simţ moral, din care decurge o firească şi nereglementată responsabilitate.

Pare de la sine înţeles că membrii parlamentului sînt primii care să aibă o viziune de ansamblu asupra societăţii şi să manifeste o acută responsabilitate privitoare la treburile publice. Iar dacă tocmai aceştia par iresponsabili, atunci ceva foarte grav se petrece la nivelul politicii, ceva care nu putea fi prevăzut nici de Constituţie şi nici de vreo lege specială.

Prin urmare nu există în Constituţie un sprijin explicit pentru contestaţia Guvernului, care nu se referă de fapt la o chestiune juridică, ci, mai curînd, la morala acţiunii politice.

S-ar putea găsi totuşi un articol (Art. 111 ), care conţine anumite indicaţii:

Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie”

Se vede însă prea bine că intenţia Constituantei nu se potriveşte cu situaţia de acum, deoarece nu Guvernul a iniţiat legea de mărire a salariilor şi nu el ar fi trebuit să-şi justifice propunerea.

La prima vedere, aşadar, Guvernul nu are nici o şansă să obţină cîştig de cauză.

Curtea Constituţională a dat însă impresia, de prea multe ori, că judecă după criterii politice. Şi de aceea nu ar surprinde pe nimeni dacă ar face-o şi de astă dată, cu atît mai mult cu cît ar avea motive serioase să extindă contextul şi să ia în considerare şi alte argumente decît cele strict juridice. Guvernul, bunăoară, a argumentat că mărirea salariilor profesorilor cu 50% va provoca o periculoasă spirală a revendicărilor.

Nu este de competenţa Curţii Constituţionale să dezbată situaţia economică a ţării, oricît de dificilă ar fi aceasta, dar în momente de criză ar putea face derogări, pe care multă lume le-ar găsi justificate.Situaţia este de fapt cu totul imprevizibilă. Curtea Constituţională ar putea să se instituie acum într-o ultimă pavăză împotriva unui populism lipsit de măsură, dar la fel de bine ar putea să lase partidele să găsească singure o ieşire.