1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Monumente culturale şi rezervaţii naturale afectate de cataclismul din Asia de Sud-Est

Cutremurul maritim din sud-estul Asiei a afectat şi patrimoniul cultural mondial. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, UNESCO, a declarat că majoritatea monumentelor culturale afectate se află în Sri Lanka.

India: Oraşul-templu Mahabalipuram, fondat în sec. 7, a dobândit în 1985 titlul de patrimoniu cultural mondial UNESCO

India: Oraşul-templu Mahabalipuram, fondat în sec. 7, a dobândit în 1985 titlul de patrimoniu cultural mondial UNESCO

În Indonesia au fost afectate rezervaţiile naturale, iar în India au căzut două puncte de interes turistic pradă valurilor tsunami. Experţii UNESCO au început inventarierea pagubelor produse de cataclism asupra patrimoniului din regiunile devastate. Prioritate absolută o are însă, desigur, ajutorul umanitar.

În zona afectată de valurile tsunami se află cinci monumente ale patrimoniului mondial, natural şi cultural. Dar autorităţile locale nu oferă prea multe informaţii despre starea acestora în urma cataclismului, sau preferă adesea să minimalizeze daunele, după cum declară Dieter Offenhäuser, secretarul general adjunct al comisiei germane UNESCO:
”Din India nu dispunem decât de declaraţii oficiale despre starea patrimoniului, şi conform acestora, monumentele culturale nu au avut deloc de suferit în urma cutremurului maritim. Este vorba de Templul Soarelui în Konarak şi de Tempelele din Mahabalipuram. Avem însă şi afirmaţiile unor martori oculari care contrazic punctul de vedere oficial.”

Templul Soarelui din Konarak, care se numără printre cele mai însemnate edificii hinduse din secolul 13, este o reprezentare monumentală a carului lui Surya, zeul soarelui. Cele douăzeci şi patru de roţi reprezentate sunt decorate cu motive simbolice iar carul este tras de trei perechi de cai.
Oraşul-templu Mahabalipuran, care se află, de asemenea, în golful Bengal, datează din secolul şapte şi este cunoscut pentru cel mai mare basorelief din lume. Pe acest măreţ basorelief sunt reprezentaţi oameni, animale şi zeităţi, reuniţi, cu toţii, la malurile sfântului fluviului Gange. Martori oculari afirmă că ambele monumente culturale au fost afectate de valurile tsunami.
”Am auzit că aceste monumente au fost, şi ele, inundate.", continuă Dieter Offenhäuser, "Acum ele sunt acoperite de mâl şi de gunoaie, ca în urma oricărei mari inundaţii. Dar s-ar părea că structura lor nu a fost afectată. Chiar dacă n-au fost distruse, au fost, cu siguranţă, deteriorate. Este vorba de o catastrofă majoră, dar care, desigur, nu se compară cu cea umană care s-a produs acolo.”

Conform declaraţiilor oficiale, cel mai mult a avut de suferit patrimoniul mondial din Sri Lanka. Oraşul Galle, fondat în secolul 16 de portughezi, a fost puternic afectat: atât centrul vechi, incluzând cetatea, cât şi portul au fost distruse aproape în întregime.

Săptămâna aceasta, experţii UNESCO şi-au început activitatea de inventariere a pagubelor produse în zonele calamitate din India şi Sri Lanka. Ei se tem însă, de a nu fi primiţi pretutindeni cu braţele deschise: ”Ne temem că ţările afectate vor prefera să înlăture prin forţe proprii daunele produse, privind reconstrucţia propriului patrimoniu cultural ca pe o chestiune de onoare naţională. Despre Burma ştim deja de acum că oficialităţile vor primi cu rezervă oferta de ajutor internaţional. În Sri Lanka nu vom avea probleme. În India ar putea fi dificil, iar în Indonezia – vom vedea.”, declară Dieter Offenhäuser, secretarul general adjunct al comisiei germane UNESCO.

Începerea lucrărilor efective de reconstrucţie va puteaîntârzia cu câteva săptămâni, deoarece pentru aceasta este nevoie de o infrastructură intactă, pe cât posibil. În afară de aceasta, prioritate absolută au organizaţiile umanitare.
"UNESCO va reacţiona cât se poate de rapid, în funcţie de evoluţia situaţiei în zonele calamitate. Dar în momentul de faţă, pietatea impune o atitudine rezervată şi răbdare, până ce problemene umanitare acute sunt rezolvate”, subliniază Offenhäuser.

Din nefericire, sărăcia totală a supravieţuitorilor duce la apariţia pericolului devalizării templelor şi a celorlalte monumente, lucru care, însă, nu poate fi ţinut sub control căci autorităţile locale sunt deja suprasolicitate. UNESCO nu-şi va putea începe activitatea decât după normalizarea situaţiei, în limitele posibilului. Nu rebuie însă aşteptat prea mult, căci ţările afectate trăiesc, în mare parte, de pe urma turismului, iar monumentele patrimoniului mondial cultural atrag anual milioane de vizitatori.

  • Data 24.01.2005
  • Autoare/Autor Kerstin Winter/AMT
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2tF
  • Data 24.01.2005
  • Autoare/Autor Kerstin Winter/AMT
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2tF