Monstruozitatea terorismului

„Bună parte din mărturia lui Kaled Şeic Mohamed, creierul operativ al reţelei Al Quaida nu reprezintă o noutate”, remarcă azi Frankfurter Allgemeine Zeitung, rejalonînd „traseul terorismului islamist de la primul atentat asupra turnurilor gemene din New York, comis în 1993, la cele de la 11 septembrie 2001 şi pînă la cele săvîrşite în Bali, în Kenia şi la Djerba. Reiese clar din proiectele monstruoase cu care s-a lăudat la audierea sa, că inculpatul a fost figura cheie a unei reţele globale înnnodate în spaţiul afganao-pakistanez şi finanţate de lumea arabă, avînd ţeluri şi victime lipsite de orice limite. In logica lui Kaled Şeic Mohamed, expusă de el însuşi în faţa unei comisii militare americane, o crimă în masă e cu atît mai bună, cu cît are proporţii mai gigantice”, relevă în continuare ziarul din Frankfurt, care subliniază că „dovezile adunate împotriva lui sunt covîrşitoare”. Cu toate acestea, în consens cu majoritatea comentatorilor germani, ziarul îşi exprimă îndoielile în legătură cu modul în care s-a obţinut mărturia. Bănuiala că anchetatorii l-au supus unui tratament dur, sau chiar l-au maltratat transformă întregul proces judiciar american într-unul „controversat. Iar faptul că acestui aspect i se acordă atît de multă atenţie”, ar fi, în opinia cotidianului german, „vina practicilor utilizate de americani în combaterea terorismului”. Ziarul admite însă că nu trebuie trecută cu vederea, din această pricină „perfidia rece a asasinului care, împreună cu complicii săi, a declanşat acest război acum mai bine de un deceniu”.

Alte ziare acuză şi mai virulent ceea ce afirmă a fi o prezumtivă pierdere de imagine şi de credibilitate a justiţiei americane. Stuttgarter Zeitung îl vede chiar pe „şeic murind ca martir”. Iar Handelsblatt ridică obiecţii împotriva expresiei „război antiterorist”, considerînd că teroriştii ar fi delincvenţi obnişnuiţi, care ar trebui judecaţi de tribunale ordinare şi nu de curţi speciale (marţiale).

Die Welt reduce întrucîtva preponderenţa opiniilor criticînd SUA cu o severitate ieşită din comun. Ziarul berlinez concede existenţa dubiilor privind caracterul voluntar al mărturiei, respectiv de eventualitatea torturării deţinutului de la Guantanamo. Die Welt subliniază însă că, aparent megalomană, „mărturia şeicului, care vrea să intre în istorie, este credibilă”, întrucît corespunde vanităţii lui personale şi fundalului său cultural... Iar „dimensiunea planurilor lui (teroriste) relevă că, din punctul de vedere al unei Americi traumatizate, SUA au optat pe bună dreptate în favoarea unor proceduri de mare duritate”. Cu toate acestea ziarul berlinez consideră că „generozitatea şi tratamentul omenos” ar constitui arme dintre cele mai eficiente împotriva fanatismului.

Editoraliştii vesteuropeni mai abordează intens încordatele relaţii germano-poloneze, din perspectiva vizitei pe care o efectuează la Varşovia cancelarul german Angela Merkel.

Spaţii largi se acordă şi alcătuirii noului cabinet palestinian de uniune naţională, avînd în componenţa sa grupările Fatah şi Hamas. In acest context o serie de ziare europene, între care Neue Zuercher Zeitung pledează pentru ridicarea embargoului internaţional impus autorităţii autonome, deşi noul cabinet nu satisface nici pe departe revendicările Comunităţii Internaţionale. Aceasta condiţionase eliminarea boicotului adoptat împotriva islamiştilor extremişti de renunţarea, de către executivul palestinian, la terorism, de recunoaşterea dreptului de existenţă al Israelului şi de asumarea acordurilor încheiate în trecut de israelieni şi palestinieni. Pentru a le uşura această decizie americanilor şi europenilor, au fost incluşi în cabinetul palestinian cîteva personalităţi, care se bucură de credibilitate internaţională”, scrie ziarul din Zuerich. Dar cum să fie acceptate oare avansurile unei grupări teroriste precum Hamas? Cotidianul elveţian consideră că „oferta Hamas, care a a admis recent că Israelul există, fără să-i recunoască însă şi dreptul la existenţă, ar trebui luată în serios, întrucît numărul atacurilor teroriste împotriva Israelui s-a redus simţitor în ultima vreme.” Or, Corriere de la Sera subliniază că în centrul programului guvernamental palestinian a fost plasată aşa-numita „rezistenţă”, respectiv ceea ce programul numeşte „dreptul la rezistenţă al poporului palestinian”. In replică, Israelul a insistat asupra satsifacerii celor trei condiţii esenţiale (convenite de cvartetul internaţional după succesul electoral al gruăpării Hamas), pe care, se ştie, acest cabinet le respinge. Potrivit ziarului milanez, mingea se află acum în partea de teren a Comunităţii Internaţionale. Ziarul se întreabă dacă Israelul va reuşi s-o convingă să-şi menţină embargoul.