1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Monica Macovei: noua lege ANI protejează interesul politicienilor de a scăpa de ochiul public

Senatul României a adoptat noua lege de funcţionare a ANI, după ce Curtea Constituţională a decis că instituţia încalcă sfera privată şi se plasează în afara Constituţiei.

default

Monica Macovei

Argumentaţia Curţii şi modificările aduse de parlamentari legii ANI sunt desfiinţate, într-un interviu acordat în exclusivitate postului de radio Deutsche Welle, de europarlamentarul PD-L Monica Macovei.

Vă oferim transcrierea unor părţi din interviul pe care Monica Macovei ni l-a acordat, urmând ca interviul complet, în formula sa audio, incluzând şi alte referiri la situaţia justiţiei din România, să îl puteţi asculta joi pe pagina noastră de internet. Precizăm că, pe vremea când conducea Ministerului Justiţiei, Monica Macovei a pus bazele ANI, Parlamentul lăudându-se, la momentul votului ce consfinţea înfiinţarea Agenţiei, tocmai cu caracterul constituţional al instituţiei.

„Foarte mulţi politicieni, majoritatea, au băut şampanie, au aplaudat, fiindcă au urât această instituţie, de la înfiinţarea ei. Legea a şi suferit numeroase modificări, imediat după adoptarea ei. Această lege a fost adoptată după plecarea mea din funcţia de ministru, a fost adoptată în timpul ministrului Chiuariu şi îmi amintesc cum toate partidele s-au felicitat şi au spus ´´Am făcut o lege constituţională``. Poate explică, acum, cum au făcut-o”.

ANI nu se substituia Parchetului

„Dincolo de acest aspect, de politică şi de faptul că evită să răspundă în faţa oamenilor despre această lege, eu, personal, nu văd nimic neconstituţional pentru că, foarte pe scurt şi simplu, ANI nu lua decizii. ANI făcea verificări – şi pe diferenţele nejustificate de avere - şi sesiza instanţa de judecată, care lua decizia dacă există o diferenţă care nu se poate justifica şi, evident, lua şi decizia de confiscare sau nu. Cât timp decizia este, oricum, la instanţa de judecată, nu e nimic neconstituţional. Am citit argumentarea Curţii Constituţionale, la un moment dat spune că se creează confuzie între instituţii... se creează confuzii pentru cine nu vrea să vadă care sunt, exact, atribuţiile. Dar confuzie nu există. E clar că deciziile erau luate de instanţa de judecată. Sau, dacă se reclama de către ANI un fals în declaraţii, era trimis dosarul sau sesizarea la Parchet, ca să facă cercetări de fals. Parchetul decide dacă trimite sau nu în judecată.”

Viaţa privată, un paravan mincinos

Monica Macovei

Monica Macovei, pe vremea când era ministru al Justiţiei, alături, printre alţii, de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu

„Dar cred că cel mai grav lucru, în decizia Curţii Constituţionale şi, apoi, în acţiunea Guvernului, se referă la publicitatea declaraţiilor de avere. Aceste formulare, pentru declaraţii de avere şi de interese, pe care le avem în România, sunt din februarie 2005, le-am iniţiat, au trecut şi atunci greu de Guvern, îmi aduc aminte că UDMR, în frunte cu Marko Bela, s-au opus şi chiar au părăsit şedinţa de Guvern, de supărare că le adoptăm. La fel şi Partidul Conservator. În fine, au trecut de Parlament. Le avem de cinci ani de zile în vigoare şi publice. Ele sunt un instrument prin care presa şi opinia publică exercită un control asupra demnitarilor – pentru că sunt adresate celor cu funcţii publice. Nu afectează viaţa privată. Am citit decizia şi motivaţia Curţii Constituţionale. Vreau să spun că nu există o motivare. Există o singură propoziţie în decizia Curţii Constituţionale, care spune că publicitatea acestor declaraţii încalcă viaţa privată nejustificat. Nu explică care dintre elementele din declaraţiile de avere intră în sfera vieţii private şi de ce o încalcă. Trebuie să pui în balanţă nişte interese. Interesul transparenţei cu interesul protecţiei vieţii private, de pildă, dacă ar fi vorba despre date din viaţa privată. Şi un student la drept ar pica cu o asemenea decizie neargumentată.”

Secretele bine păzite ale demnitarilor

„Ministerul de Justiţie a iniţiat un proiect, precizând că aduce prevederile legii ANI şi formularele declaraţiilor de avere şi interese în acord cu decizia Curţii Constituţionale. Acest proiect a fost adoptat de Guvern şi, în foarte mare viteză, şi de Camera Deputaţilor. În baza acestui proiect lipsesc, din formularele publice, de pildă, bunuri imobile. Terenuri şi case. Lipsesc anul dobândirii, suprafaţa şi modul de dobândire. Anul dobândirii unui imobil, unui teren sau unei clădiri nu are nici o legătură cu viaţa privată, ci numai cu banii câştigaţi în această funcţie publică. Şi evident că trebuie să vedem anul dobândirii ca să ştim dacă e dobândită în timpul mandatului. Iarăşi: modul de dobândire – cumpărare sau donaţie. Iarăşi nu are nici o legătură cu viaţa privată, ci cu felul în care eu, om care lucrez în serviciul public, am dobândit acest bun. Sau suprafaţa: una e să dobândesc sau să cumpăr un teren de cinci hectare şi alta e să cumpăr un teren de 100, 1000 sau 5000 de hectare. Toate trebuiau să fie în aceste declaraţii publice. E foarte clar pentru toată lumea: nu au legătură cu viaţa privată. Au scos adresa – şi era suficient dacă rămâneau numai cu această modificare. Au zis că vin hoţii. Nu am auzit, în cinci ani, ca aceste persoane să fi fost ţinte ale furturilor. În al doilea rând, nu e greu deloc să afli unde locuieşte un demnitar sau un funcţionar public. Celelalte nu au nici o legătură cu viaţa privată, ele reflectă doar aversiunea politicienilor faţă de aceste declaraţii publice de avere şi faptul că au profitat de această decizie a Curţii Constituţionale ca să meargă mult mai departe şi ca să îşi satisfacă interesul propriu de a scăpa de ochiul public, ca lumea să nu poată să vadă aceste date. Îmi pare foarte, foarte rău că guvernul PD-L – UDMR a eliminat aceste elemente.”

Reacţia presei, slabă şi inutilă

„Sunt surprinsă de reacţia presei, pentru că, în pimul rând, aici era interesul oamenilor, al opiniei publice şi al presei. Era un instrument de investigaţie jurnalistică pentru jurnaliştii de investigaţie – şi l-au folosit cu succes în cinci ani de zile. N-am văzut o reacţie clară şi organizată din partea presei în România. Din păcate au fost doar intervenţii singulare şi care nu au avut efect – deşi, în 2005, presa s-a bucurat foarte tare. Mi-e greu să înţeleg cum de accepţi aşa de uşor să pierzi din mână un asemenea instrument de control public.”

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu

Audio şi video pe aceeaşi temă