1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Monica Iacob Ridzi: un test de imparţialitate

Cazul Ridzi a avut la vremea sa o importanţă excepţională, căci i-a pus la încercare pe toţi aceia care aveau mijloacele pentru a influenţa cursul Justiţiei.

Monica Iacob Ridzi

Monica Iacob Ridzi

Peste aproximativ două săptămâni (27 ianuarie) vom afla sentinţa în cazul fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi. Acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals în legătură cu fapte de corupţie, ea riscă o pedeapsă severă. Cazul său a reprezentat un moment politic semnificativ, căci a pus la grea încercare angajamentul justiţiar al preşedintelui Traian Băsescu şi al PDL. Reacţiile iniţiale au fost cât se poate de grăitoare: grupul politic al PDL din Camera Deputaţilor a încercat să împiedice formarea unei comisii parlamentare de anchetă, iar ulterior, după ce DNA îşi începuse cercetarea, a blocat percheziţia informatică, privându-i pe anchetatori de probe importante. Ministrul a dispus ştergerea de pe calculatoarele instituţiei a unor informaţii compromiţătoare care nu au mai putut fi recuperate.

Poate nu ar fi exagerat să spunem că episodul Ridzi a fost începutul declinului politic al PDL şi al preşedintelui, căci din clipa aceea ataşamentul lor sincer faţă de lupta împotriva corupţiei a fost mereu pus la îndoială. Prestigiul partidului stătea în ”reforma Macovei”, or conduita alunecoasă din cazul Ridzi i-a devalorizat subit pe democrat-liberali. Personalităţi publice care se afirmaseră impetuos au decepţionat la rândul lor. Din acel moment tot ce au făcut democrat liberalii a fost umbrit de o anumită neîncredere.

Este corect să spunem că PDL nu a blocat întru totul ancheta, dar i-a creat totuşi fostei colege condiţii favorabile, care ar putea duce la pedepse diminuate sau poate la achitare. Preşedintele însuşi a fost nevoit să explice la Bruxelles situaţia fostului ministru şi a fost pentru prima dată pus în încurcătură. Îi dispăruse aplombul şi tonul caustic, devenind subit înţelegător cu circumstanţele şi cu opţiunea Parlamentului.

Nu este deloc exclus ca relaţia dintre Preşedinte şi grupul PDL să fi început să se deterioreze tot de atunci. În orice caz a intervenit o răceală, o circumspecţie care s-a adâncit ulterior până la revolta din 2010 de la Convenţia Naţională din luna mai. Militanţii partidului nu mai doreau să se lase folosiţi.

În anii din urmă anchetele penale s-au intensificat şi au fost cercetaţi şi chiar trimişi la închisoare destui dintre foştii militanţi PDL. Este şi cazul primarului de la Cluj, Sorin Apostu, un colaborator apropiat al prim-ministrului Emil Boc. Dar în primăvara anului 2009 când izbucnea scandalul Ridzi, se putea crede că justiţia priveşte într-o singură parte. Cazul Ridzi a avut, de aceea, o importanţă excepţională, căci îi punea la încercare pe toţi aceia care aveau mijloacele pentru a influenţa cursul Justiţiei. Politicul - cum se spune vag şi oarecum prevenitor - a trecut în cele din urmă testul acela dificil de imparţialitate, dar nu cu nota maximă.