Moneda euro a fost dotată cu colac de salvare

Şi FMI este oricând gata să ofere asistenţă ţărilor confruntate cu probleme, a anunţat şeful instituţiei, Dominique Strauss-Kahn, la marginea reuniunii desfăşurată la Luxemburg.

Moneda euro traversează o nouă furtună, însă de această dată se poate măcar bizui pe un colac de salvare. Miniştrii de Finanţe ai celor 16 state care formează zona euro au înfiinţat o aşa-numită societate de interese.

Această societate este piesa de rezistenţă a planului de salvare a monedei comune, conceput în ultimele patru săptămâni în condiţii dramatice. Menirea ei este colectarea de fonduri pe pieţele de capital şi retransmiterea acestora sub formă de credite către ţările din zona euro afectate de criză.

Societatea poate colecta până la 440 de miliarde de euro. Şeful Eurogrup, premierul luxemburghez Jean Claude Juncker a explicat:

"Societatea de finanţare îşi va începe activitatea deîndată ce suficiente state-participante vor încheia procesul de ratificare la nivel naţional, şi aceasta se va întâmpla încă în cursul lunii iunie."

Partea ce-i revine Germaniei la societatea de finanţare, în valoare de până la 148 de miliarde de euro, a fost aprobată deja de cele două Camere ale Parlamentului.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, apreciază că acesta este un prim pas în vederea recâştigării încrederii în moneda comunitară. El a apreciat că "pieţele nu vor să audă declaraţii, ci vor să vadă fapte."

Colacul de salvare este format de asemenea din 60 de miliarde de euro provenind de la bugetul UE şi, probabil, alte 250 de miliarde din bugetul FMI.

Preşedintele Fondului, Dominique Strauss-Kahn, care a participat la reuniunea Eurogrup, a confirmat că organizaţia sa este, la nevoie, gata să sară în ajutor. Dacă va exista un program european, se va analiza posibila contribuţie a FMI, a asigurat el.

Fondurile nu vor fi virate direct societăţii de interese de către statele contribuabile. Aceste state garantează mai degrabă rambursarea împrumuturilor, şi anume în aceeaşi proporţie în care au contribuit la capitalizarea Băncii Centrale Europene, plus o marjă de siguranţă de 20 la sută pentru cazul în care unele ţări îşi vor pierde credibilitatea de garant din cauza problemelor economice proprii.

Apoi, societatea de interese îşi propune obţinerea de fonduri la cele mai scăzute dobânzi posibil. Jean Claude Juncker s-a arătat încredinţat că "societatea de finanţare va primi din partea agenţiilor de rating cele mai bune calificative, în aşa fel încât să obţină credite în cele mai bune condiţii."

Totuşi, la întrebarea unui jurnalist, care a vrut să ştie ce se va întâmpla dacă nu numai o singură ţară va cere credite şi nu numai o singură ţară îşi va pierde calitatea de garant, Juncker nu a oferit răspuns. El s-a mulţumit să sublinieze că, în toiul celei mai severe crize, zona euro se va extinde. "Estonia va deveni pe 1 ianuarie 2011 cel de-al 17-lea membru al Eurogrup".

Miniştrii de Finanţe şi-au dat acordul pentru această adeziune fiind impresionaţi de disciplina bugetară de care a dat dovadă statul baltic. Estonii sunt în acest an singurii din toată UE care respectă criteriile Pactului de Stabilitate Monetară.

Autor: Martin Bohne / Ioachim Alexandru
Redactor: Petre M. Iancu