1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Momente grele

Viitorul incert al liberalismului şi al social-democraţiei germane se află azi în centrul atenţiei observatorilor din Republica federală.

default

Sigla liber-democraţilor germani la urmba liderului partidului, Guido Westerwelle

Pe marginea congresului partidului liberal german, de la Muenchen ziarul berlinez Die Welt notează:

"Chestiunea reducerii impozitelor s-a transformat într-una a puterii. Până de curând liberalii avuseseră unica formaţiune din germania care se pronunţă în favoarea unei drastice reducere a dărilor. Situaţia s-a schimbat după ce şi Uniunea Creştin-Socială bavareză a început să propună acelaşi lucru, devenind un concurent al Partidului liber-democrat".

Die Welt relevă că, în cadrul grupării liberale s-au confruntat la Muenchen două modele de reducere fiscală, din care unul, mai radical, aparţine unui rival al actualului lider de partid, Guido Westerwelle. Conform ziarului berlinez, n-ar fi exclus ca acesta din urmă să fie debarcat, "dacă nu reuşeşte nici după viitorul scrutin să le asigure liberalilor accesul la coaliţia guvernamentală".

In context unii observatori, precum de pildă de la Tageszeitung din Berlin, atrag atenţia asupra refuzului liberalilor de a lua în considerare o proximă alianţă cu social-democraţii.

Pe de altă parte, liberalii germani nu sunt, vai, "în stare să profite de impopularitatea actuală a partidului social-democrat, şi de faza de slăbiciune pe care o traversează creştin-democraţii", afirmă Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Cotidianul de stânga Frankfurter Rundschau îi critică pe liberali pentru prezumtiva lor lipsă de solidaritate socială, elogiindu-i în schimb pentru importanţa atribuită la congresul din Muenchen respectării drepturilor omului.

Hannoversche Allgemeine Zeitung îi cere liderului partidului liberal "să ofere electoratului orientare şi valori", deci net mai mult decât revendicări liberale clasice precum reducerea impozitelor, a birocraţiei şi a imixtiunii statului în treburile cetăţenilor.

In răstimp, mulţi analişti consacră spaţii largi aparent irepresibilei decăderi a social-democraţiei germane. Reuniţi la Nuernberg spre a dezbate viitorul partidului, demnitarii social-democraţi n-au reuşit să lanseze semnalul unei renaşteri, "chiar dacă şeful SPD, Kurt Beck, a izbutit să evite o răscoală deschisă", relevă Osnabruecker Zeitung. "La baza partidului au loc frământeri, membrii săi fiind nemulţumiţi de propria lor conducere", precizează acelaşi cotidian.

Tagesspiegel din Berlin ia în considerare o eventuală perpetuare a degringoladei şi o virtuală nouă scindare a formaţiunii, prin desprinderea de SPD a aripii ei de dreapta. Această aripă "social-liberală" ar putea obţine 10 la sută din voturi la viitoarele alegeri, estimează cotidianul berlinez.

Şi Neue Ruhr Zeitung din Essen se teme că "forţele centrifugale" din mişcarea social-democrată vor sfârşi prin a-i provoca o implozie, după o primă sciziune, care s-a produs sub conducerea lui Gerhard Schroeder şi a lui Franz Muentefering. Ziarul condamnă fără drept de apel ceea descrie drept abulia actualului şef al partidului, Beck. Iar Handelsblatt din Duesseldorf prezice o catastrofă electorală pentru social-democraţi la următoarele alegeri legislative.

In fine, nu puţini comentatori ghermani se arată convinşi că Barack Obama ar fi învins-o pe Hillary Clinton, tranşînd în favoarea sa nominalizarea în cursa pentru preşedinţia SUA. Sueddeutsche Zeitung din Muenchen, care nu şi-a ascuns niciodată simpatia faţă de revendicările foarte de stânga ale senatorului de culoare, relativizează votul popular câştigat de Hillary Clinton, scoţînd în schimb în evidenţă majoritatea delegaţilor obţinută de Obama. Ziarul se întreabă în ce măsură Hillary Clinton va contribui la refacarea unităţii partidului democrat.