1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldovenii plătesc prețul fabuloasei fraude bancare

Frauda bancară de 1 miliard de dolari (echivalentul a 12% din PIB), din 2013-2014, care a condus la lichidarea a trei bănci moldovenești, va fi resimțită încă mulți ani de către moldoveni.

Pe de altă parte, autoritățile dau asigurări că situația economică se redresează, astfel încât, creditul românesc de 150 milioane de euro, dacă va veni, nu va mai fi folosit pentru achitarea salariilor, așa cum se preconiza inițial, ci pentru achitarea unor datorii ale statului față de unii agenți economici.

În detrimentul cetățenilor? „S-a încercat ajustarea economiei la această fraudă!”

Potrivit prognozelor Băncii Mondiale, creșterea economică a Moldovei, în 2016, nu va depăși 0,5 la sută, iar despre o redresare economică abia dacă se va putea vorbi prin 2017. Directorul de ţară a Băncii Mondiale, Alexander Kremer, susține că Republica Moldova a ajuns să „plătească preţul fraudei bancare”, iar îmbunătățirile economice vor veni treptat și cu anii: „Ceea ce vedem acum în economia Republicii Moldova este preţul plătit pentru frauda din sectorul bancar din 2013-2014. Moldova s-a confruntat cu condiţii monetare foarte dure, cu dobânzi foarte înalte deoarece s-a încercat ajustarea economiei la această fraudă. Efectul este reducerea semnificativă a nivelului de activitate economică. Iată cum economia plăteşte pentru criminalitatea care a avut loc mai devreme".

Alexander Kremer a sugerat autorităților să facă tot posibilul pentru a restabili încrederea investitorilor şi a mediului de afaceri: „Businessul e mai pesimist decât a fost vreo dată. Nu are încredere că Guvernul va întreprinde măsuri în lupta contra corupţiei. Iată de ce este foarte important să vedem acţiuni foarte rapide şi decisive în abordarea riscurilor rămase în sectorul bancar”, a menționat reprezentantul Băncii Mondiale.

Au apărut săraci noi, iar vechii săraci au ajuns „lipiți pământului”

Potrivit analizei Băncii Mondiale, seceta severă din vara lui 2015, nivelul scăzut al transferurilor de la moldovenii care muncesc în străinătate și un nivel mare al inflației au afectat nivelul standardelor de viață în Moldova. Astfel, rata sărăciei ar putea înregistra 41.9% - rezultat care vine după un declin al sărăciei în anii precedenți (40,7% în 2014). Seceta de anul trecut a afectat agricultura, domeniu în care sunt concentrați mulți săraci. Aceasta plus scăderea remitențelor „posibil să fi creat noi săraci, crescând și profunzimea sărăciei pentru cei care se aflau deja la limita săraciei”, se arată în analiza BM.

Alexander Kremer a reamintit și despre faptul că Banca Mondială (precum și FMI și UE - -n.n.) a decis să nu mai ofere suport financiar Moldovei „din cauza riscurilor că banii ar putea fi pierduţi prin sectorul bancar” și a precizat aceste riscuri nu au fost eliminate deocamdată. Potrivit lui, guvernanța din sectorul bancar rămâne a fi defectuoasă și „există riscul fraudelor ulterioare”. Oficialul de la BM a spus că finanţările vor fi reluate (45 milioane de dolari) numai dacă autorităţile de la Chișinău vor întreprinde măsuri ireversibile pentru a evita repetarea fraudei în sectorul bancar - transparentizarea proprietarilor reali ai băncilor şi îmbunătăţirea supravegherii în sectorul bancar fiind doar două măsuri necesare, asupra cărora insistă şi FMI. „Noi ne sincronizăm dialogul cu FMI. Aprobarea unui program de finanţare cu FMI va fi o dovadă că au fost întreprinse măsuri ireversibile pentru a controla situaţia din sectorul bancar”.

Ce vede ambasadorul SUA și nu vede Alexander Kremer?

În timp ce reprezentantul Băncii Mondiale spune că guvernanța din sectorul bancar rămâne a fi defectuoasă și că „există riscul fraudelor ulterioare”, ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, a declarat săptămâna aceasta că Guvernul de la Chișinău a îndeplinit condițiile preliminare pentru începerea negocierilor cu FMI cu privire la un nou acord de finanțare și se așteaptă ca discuțiile să înceapă luna viitoare. Potrivit diplomatului american, condițiile preliminare au vizat lichidarea celor trei bănci implicate în deturnarea miliardului de dolari, numirea unui guvernator experimentat la Banca Națională a Moldovei și realizarea unui audit la alte trei bănci aflate sub supravegherea specială a BNM.

Întrebat dacă e posibilă semnarea unui acord cu FMI în 2016, Alexander Kremer a evitat să ofere un răspuns tranșant, dar a precizat că „experienţa din alte ţări ne-a arătat că acordurile pot fi pregătite foarte repede atunci când există un angajament cert din partea autorităţilor naţionale de a întreprinde măsurile necesare”.

Pe de altă parte, ambasadorul James Pettit a menționat într-un interviu pentru „Europa Liberă” că restabilirea relației cu FMI este crucială pentru Chișinău în contextul crizei bugetare în care se află în prezent Moldova.

Siegfried Mureşan: „Foaia depusă la Bruxelles nu-i ajută pe oameni cu nimic. Implementați Acordul de Asociere!”

Refacerea grabnică a relațiilor cu FMI se regăsește în lista de angajamente ale autorităților de la Chișinău, incluse în „foaia de parcurs” pe care premierul pavel Filip a prezentat-o recent Bruxelles-ului.

Europarlamentarul român Siegfried Mureşan susține, însă, că discuţiile abstracte despre depunerea unei foi la Bruxelles nu îi ajută pe oameni cu nimic, nu generează locuri de muncă, stabilitate, nu duce la întărirea justiţiei, a Procuraturii, a instituţiilor anticorupţie sau de integritate. Potrivit lui, îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor, a justiţiei, combaterea fraudei, a evaziunii fiscale poate fi făcută prin implementarea Acordului de Asociere semnat cu UE. Aceasta, în opinia europarlamentarului, trebuie să fie prioritatea numărul unu a guvernării de la Chișinău.

Soluția grabnică: Reformarea sistemului bancar

La rândul lor, economiștii de la „Expert-Grup” din Republica Moldova atenţionează guvernanţii că, în lipsa reformelor din sectorul bancar, dar şi din justiţie şi sectorul energetic, economia Moldovei „riscă să rămână într-o stare de creştere mediocră în următorii 10 ani”. Potrivit lor, îngheţarea sau ratarea asistenţei externe va conduce la suspendarea investiţiilor în infrastructură şi la exodul investiţiilor străine. „Criza de guvernanţă din sectorul bancar constituie o vulnerabilitate majoră a economiei moldoveneşti. Din această cauză, este necesară elaborarea şi implementarea de urgenţă a unui plan complex privind reformarea sistemului bancar cu accent pe dinamizarea investigaţiilor în privința fraudelor bancare, îmbunătăţirea transparenţei şi calităţii acţionariatelor bancare, fortificarea independenţei şi competenţelor regulatorii ale BNM şi „deoffshorizarea” sistemului bancar”, susține directorul executiv „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor.

Andrian Candu: „O să se știe neapărat cine a furat şi ce a furat”

În legătură cu „jaful secolului”, investigat de compania internațională „Kroll” (angajată pentru aceasta de autoritățile moldovene), președintele Parlamentului, Andrian Candu, a dat asigurări vineri că nimeni din cei implicați în acest caz nu vor scăpa nepedepsiţi: „ Urmează a doua etapă a investigaţiei. Eu personal am văzut cum arată astfel de rapoarte şi care este finalitatea lor… Și vă pot spune cu siguranţă că cine a furat şi ce a furat o să se ştie cu siguranţă şi nimeni nu o să scape de lege - un an, doi, trei, indiferent de nume, indiferent de poziţie, dar cu siguranţă toţi o să plătească”, a conchis președintele Parlamentului.