1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova se integrează încet dar sigur pe piața UE

După ce în ultimii ani Rusia a impus mai multe embargouri la vinuri, fructe, legume sau carne, Moldova a fost lovită puternic din punct de vedere economic și a trebuit repede să găsească noi piețe de desfacere.

În ajutorul economiei Republicii Moldova a venit și semnarea la 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunii Europene. Astfel, doar pe parcursul unui an datele statistice indică o creștere de 16% a volumului de export, iar ponderea exporturilor pe piața UE a reprezentat 64,6%.

Vinurile moldovenești cuceresc Europa

Cea mai grea povară a embargourilor rusești a fost pusă pe umerii vinificatorilor din R. Moldova după ce în toamna anului 2013, Moscova a interzis vinurile moldovenești. Fiind dependenți aproximativ 90% de piața rusă, producătorii de vin au suferit atunci pierderi de milioane și au fost nevoiți rapid să se orienteze pe alte piețe. Decizia de atunci a rușilor a venit în nemijlocita apropiere a Summitului de la Vilnius, iar Moscova a dorit să pedepsească Chișinăul pentru aspirațiile sale europene.

Victor Bostan

Victor Bostan

Pe malurile râului Nistru se află pitorescul sat Purcari. Aici, directorul și fondatorul vinăriei „Purcari & Bostavan Wineries”, Victor Bostan, le mulțumește, filmându-se într-un spot video în norvegiană, locuitorilor din țara fiordurilor pentru că aceștia au ales să cumpere vinurile companiei sale. Acest gest vine după ce compania sa a fost nevoită să se reorienteze, din cauza embargourilor ruse, pe alte piețe. Grupul de vinării „Purcari” a pierdut de pe urma a patru asemenea embargouri (2006, 2008, 2010 și 2013) peste 14 milioane de euro. Victor Bostan este totuși mulțumit și crede că odată cu semnarea acordului cu UE, vinificatorilor din Moldova li s-au deschis noi posibilități pentru afacere.

„Am început reorientarea pe alte piețe și dezvoltarea vânzărilor în țările Europene încă din 2006, după primul embargou. Actualmente vânzările în țările Europene și R. Moldova constituie 65-70% din totalul vânzărilor grupului. Cele mai importante piețe de desfacere ale companiei noastre sunt România, Polonia, Cehia, Croația, Macedonia, Belgia, Germania, iar în 2014 vinurile noastre au cucerit piețele noi din Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, SUA. Evident că acordul semnat cu UE ne aduce câștiguri garantate pentru că noi vindem mai bine de 50% din producția noastră în aceste țări. Este un venit important pentru noi, cu toate că pentru recuperarea pierderilor de pe urma embargourilor rusești mai avem de muncit încă minimum cinci ani”, a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle, Victor Bostan.

Nu doar sectorul viticol a avut de suferit de pe urma embargourilor rusești. Producătorii de fructe și legume au fost nevoiți să-și caute repede noi piețe de desfacere. După ce șeful Serviciului Sanitar rus „Rospotrebnadzor”, Ghenadie Onişcenco, a declarat, în vara lui 2014, că fructele moldovenești sunt periculoase pentru oameni, agricultorii moldoveni au suferit un șoc puternic. Și aici, Acordul semnat cu UE a salvat, parțial, situația din domeniu. Prima țară care a declarat că va cumpăra mai multe mere moldovenești a fost România.

Ion Sula, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova, se declară optimist și crede că agricultorii din țară au astăzi mai multe posibilități decât în trecut, deoarece aceștia au obținut acces la o nouă piață de peste 500 de milioane de oameni. „Noi am avut puțin timp la dispoziție deoarece Acordul a fost pus în aplicație abia la 1 septembrie 2014. Astfel, putem scoate în evidență două aspecte importante. Primul este faptul că s-au mărit cotele de export pentru producția de origine vegetală. De exemplu, pe parcursul acestei perioade noi am exportat 9.000 de tone de struguri și peste 1.500 de tone de mere. Sigur că nu sunt cifre foarte mari, iar noi urmăm să exportăm la maxim pentru a acoperi cotele de export pe care ni le oferă UE. Al doilea aspect ține de producția de origine animalieră. Aici, noi am reușit să exportăm mai multă miere de albine și acvaculturi. Ne propunem în acest an să obținem dreptul la export a ouălor de pasăre de categoria B și a cărnii de pasare. Aș mai dori să menționez că noi am reușit să diversificăm piețele de desfacere și să mărim exporturile în țări ca România, Cehia, Polonia sau țările Baltice. În concluzie, a fost o perioadă de adaptare pentru agricultorii din R. Moldova și nouă ne-a fost destul de greu să penetrăm noile piețe. De aceea, cred că mai avem mult de lucru în ceea ce ține de investiții în infrastructura de producere, astfel încât să putem exporta produse omogene și de înaltă calitate, pentru a fi competitivi pe piața UE”, a declarat pentru DW, Ministrul Agriculturii.

Prima din Parteneriatul Estic

În pofida tuturor scandalurilor economice din țară, Republica Moldova rămâne a fi una din țările cele mai avantajate de Uniunea Europeană, iar semnarea Acordului de Asociere a servit drept ripostă nenumăratelor embargouri și amenințări rusește. După un an de la semnare, roadele colaborării cu UE sunt evidente. Astfel, din totalul exporturilor moldovenești, ponderea comerțului cu UE a crescut de la 53,63% în 2014 la 64,6% în cinci luni ale anului curent, fiind în creștere cu 11% față de anul trecut, iar de la intrarea în vigoare a Acordului cu 16%. Totodată, s-a extins sortimentul de mărfuri exportate în UE și a crescut numărul de antreprenori cu acces pe piața europeană, iar majoritatea cotelor la exportul de cereale au fost valorificate în proporție de 80%.

Republica Moldova este lider absolut printre țările Parteneriatului Estic în ceea ce privește numărul directivelor UE transpuse în legislația națională în domeniul supravegherii pieței, energiei, precum și la configurarea instituțională la cerințele UE. Totuși, Planul Național de Acțiuni privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu UE pentru 2014-2016 a fost realizat doar în proporție de 32%, 54% de acțiuni sunt în proces de realizare, iar restanțele constituie 14 %.

Octavian Calmâc

Octavian Calmâc

Octavian Calmâc, viceministrul Economiei al Republicii Moldova, este convins că semnarea acordului cu UE constituie începutul unei noi etape în economia națională, cea a marilor reforme și transformări de competitivitate, de adaptare a paradigmei economice la rigorile pieței europene. „Noi am avut doar de câștigat deoarece acesta înseamnă un proces amplu de modernizare a sistemului infrastructurii calității, de îmbunătățire a condițiilor de business prin eliminarea constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri și asigurarea unui dialog eficient si permanent cu sectorul privat, implementarea politicilor de protecție a consumatorilor și supraveghere a pieței, asigurarea securității energetice a țării ș.a. Chiar dacă UE se confruntă actualmente cu probleme economice din cauza crizei din Grecia, această piață rămâne atractivă pentru noi deoarece este o piață mare, competitivă, cu standarde înalte de calitate, pe care cucerind-o, vom putea accede și pe alte piețe. Problemele economice, crizele sunt în general ciclice, ceea ce nu înseamnă că piața devine neatractivă. E adevărat că litigiile comerciale dintre Federația Rusă și UE au afectat conjunctura de prețuri și interesul agenților economici moldoveni pentru export, însă aceste momente sunt depășibile. În acest sens nu vedem niciun risc în perspectivă”, a explicat în exclusivitate pentru DW, Octavian Calmâc.

Probleme și soluții de viitor

În pofida beneficiilor pe care le are Republica Moldova de pe urma semnării acordului economic cu UE, oficialitățile de la Chișinău mai au multe de făcut. Astfel, volumul exporturilor mărfurilor moldovenești nu a crescut foarte mult și asta se întâmplă, după cum afirmă experții, din cauza că produsele moldovenești încă nu corespund rigorilor pieței europene. La aceasta se adaugă multe probleme interne ale țării în calea cărora stau autoritățile.

Dumitru Alaiba

Dumitru Alaiba

Dumitru Alaiba, șeful Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului R. Moldova , crede că una din barierele esențiale în calea implementării mai eficiente a acordului este birocrația și accesul businessului la finanțare, iar implementarea reformelor ar elimina multe din restanțele pe care le are de parcurs R. Moldova.

„Nu e vorba doar de restanțe, ci de intervenții pro active care trebuie efectuate, în mai multe instituții, pentru ca mediul de afaceri să beneficieze la maximum de prevederile DCFTA, care, de fapt înseamnă potențial mare de a exporta produsele moldovenești pe piața din UE. Și prin mediul de afaceri am în vedere nu doar companiile mari, ci tot businessul, indiferent de dimensiunile acestuia. Eliminând birocrația și reducând la maximum costurile, putem ajuta antreprenorilor noștri să economisească banii și să îi investească în activitatea lor productivă. Principalele obstacole la moment sunt costurile mărite la export – certificarea, testarea produselor și obținerea diferitelor acte permisive la export sunt proceduri costisitoare, lucru care afectează în primul rând micii exportatori (rezultat – marea parte a exporturilor se concentrează în companiile mari). De asemenea, procedurile de obținere a diverse acte permisive la export sunt încă prea complicate, iar birocrația excesivă afectează, din nou, în primul rând companiile mici. Acestea sunt, de fapt, bariere din calea valorificării la maximum a beneficiilor DCFTA. Cu toate că am avut exporturi în UE în creștere anul acesta, însă creșterea poate fi mai mare”, a conchis Dumitru Alaiba.