1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Moldova se bucură de o atenţie sporită din partea Bruxelles-ului

Cum apreciază Germania şi UE evoluţiile de la Chişinău, cât de pregătite sunt România şi Bulgaria pentru a adera la spaţiul Schengen şi care sunt perspectivele de integrare în UE ale statelor Balcanilor de Vest?

default

Nikolaus Graf Lambsdorff

Iată doar câteva din subiectele la care s-a referit în interviul acordat Deutsche Welle, Nikolaus Graf Lambsdorff, responsabil, în cadrul ministerului federal de externe, pentru Europa de Sud-Est, Turcia şi statele EFTA, până nu demult ambasador al Germaniei la Chişinău.

UE mai atentă la ce se întâmplă la Chişinău

Tiumphbogen in Chisinau

"Suntem în primul rând bucuroşi, a spus Nikolaus Graf Lambsdorff, că mai bine de un an la Chişinău a fost instalat un guvern democratic, o coaliţie formată din patru partide democratice, care a succedat Partidului Comunist, aflat ani de-a rândul la putere".

Fostul ambsador al Republicii Federale la Chişinău a mai menţionat că ţara sa şi UE au ajutat cât au putut noua coaliţie şi că acest ajutor va continua. "Moldova, a mai adăugat el, se bucură de considerabil mai multă atenţie la Bruxelles decât în trecut, în anii scurşi de la cucerirea independenţei. Aceasta nu se va schimba." De ce? "Pentru că Uniunea Europeană e interesată ca Republica Moldova să facă progrese pe calea democratizarii."

Nikolaus Graf Lambsdorff a mai amintit şi că "Republica Moldova este, statistic, cea mai săracă ţară a Europei, ceea ce presupune că mai sunt încă foarte multe de făcut". Iată motivul, a spus Lambsdorff, pentru care ministrul de stat în ministerul de externe al Germaniei, Werner Hoyer, a vizitat recent Chişinăul, pentru a poposi apoi la Bucureşti, împreună cu David Lidington, colegul său din Marea Britanie. S-a urmărit astfel "sporirea atenţiei asupra Moldovei", care "prin integrarea europeană a României, a devenit un vecin direct al UE, deci şi al nostru."

Themenpaket Schengen Abkommen Ort Schengen

Sunt România şi Bulgaria pregătite pentru aderarea la spaţiul Schengen?

Altfel spus, există evaluări privind standardele de securitate la frontiere, de pildă verificarea competentă a documentelor de călătorie pentru a se putea constata dacă sunt falsificate sau nu?

"Că aceasta este o temă de discuţie la nivel european, e limpede", a explicat Lambsdorff, menţionând că aceasta nu se întâmplă doar în cazul României şi al Bulgariei, ci şi în cazul celorlalte state candidate la aderare. "Reforma sistemului de justiţie şi combaterea criminalităţii organizate" sunt subiecte extrem de imrportante în acest context, a arătat responsabilul pentru Europa de Sud-Est, Turcia şi statele EFTA, din cadrul ministerului federal de externe. "Acestea sunt capitole la care se negociază încă intens cu Croaţia, de exemplu, pentru că, a spus el, "e lecţia pe care am învăţat-o de pe urma primirii României şi Bulgariei în UE." Aceste chestiuni sunt urmărite cu mare atenţie şi după integrare, iar problemele pe care le-ar putea crea aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen îi preocupă în mod special pe miniştrii de interne ai Germaniei şi ai celorlalte state UE. Ca de altfel în mod regulat şi pe experţii Comisiei Europene, a mai arătat Nikolaus Graf Lambsdorff.

Perspectiva europeană a statelor ex-iugoslave

În ce priveşte primirea statelor Balcanilor de Vest în marea familie europeană, Lambsdorff a subliniat că perspectiva aceasta există din 2003, dar că depinde de fiecare ţară în parte când va fi pregătită pentru un asemenea pas. "Germania a susţinut de la bun început această perspectivă", aşa cum "a susţinut şi recunoaşterea independenţei statelor ex-iugoslave". În ce priveşte Croaţia, "aceasta va deveni, după toate probabilităţile, cel de-al 28-lea membru al UE şi anume într-un viitor apropiat."

Autor: Verica Spasovska, Medana Weident
Redactor: Robert Schwartz