1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova rămâne fără oameni

An de an, populația Republicii Moldova continuă să scadă. Moldovenii îşi părăsesc patria din cauza lipsei locurilor de muncă şi a unei perspective de viitor, iar în ultimii ani şi din cauza unui mediu social nefavorabil.

Ei lasă în urmă sate pustii, bătrâni bolnavi şi neputincioşi, copii lipsiţi de dragoste părintească şi de educaţie, o ţară împovărată de mizerie şi sărăcie, sperând să găsească în străinătate o viaţă mai bună.

La începutul anilor 90, atunci când se destrăma marele imperiu sovietic, Republica Moldova avea o populaţie de aproximativ 4,5 milioane. Astăzi, acest număr a scăzut semnificativ, încât nici autoritățile nu pot da o cifră exactă a cetăţenilor rămaşi în ţară. Potrivit unui sondaj realizat de Magenta Consulting, unul din trei moldoveni ar dori să plece din țară. Totodată, ONU a prognozat că până în 2050 populația Republicii Moldova va ajunge sub două milioane de locuitori.

Ca ciupercile după ploaie

Cuconeștii Vechi din Edineți, Dărcăuții Noi din Soroca sau Frumușica Nouă din Florești sunt doar câteva sate unde nu mai locuiește nimeni. Case părăsite, care se ruinează pe zi ce trece din cauza intemperiilor, ogrăzi pustii și grădini pline de buruieni – acesta este peisajul trist al multor localități care erau cândva pline de viață. O situația similară este și în comuna Vîsoca, raionul Soroca. Aici doar câteva gospodării sunt locuite. „Cei tineri au plecat, iar cei bătrâni au murit. Pe noi nu știu dacă va avea cine să ne înmormânteze”, spun câțiva bătrâni care își odihnesc bătrânețile sub un copac lângă poartă.

Asemenea sate au devenit tipice în Republica Moldova. Spre deosebire de alte state europene, situația demografică din Republica Moldova se înrăutățește pe zi ce trece. Potrivit unor date estimative, aproximativ un milion de moldoveni sunt plecați peste hotare, iar unele organizații internaționale prezintă date mult mai pesimiste. Autoritățile de la Chișinău nici până astăzi nu pot oferi o cifră exactă câți cetățeni locuiesc real în țară. Rezultatele recensământului populației care s-a desfăşurat anul trecut nu au fost făcute publice până în prezent, iar Biroul Național de Statistică nu a anunțat o dată exactă când acestea vor fi prezentate.

În lipsa unor acțiuni concrete, dar și din cauza înrăutățirii situației economice în urma crizei din sistemul bancar, moldovenii continuă să părăsească țara. Situația a devenit și mai critică după ce leul moldovenesc s-a devalorizat. Astfel, în urma acestui declin a avut loc o majorare în lanț a prețurilor la principalele produse, dar și la energia electrică și gazele naturale.

Sergiu Tofilat, expert al Institutului de Politici și Reforme Europene

Sergiu Tofilat, expert al Institutului de Politici și Reforme Europene

Sergiu Tofilat, expert al Institutului de Politici și Reforme Europene (IPRE), consideră că în asemenea situație din Republica Moldova vor pleca nu numai cetățenii simpli, dar și reprezentanții businessului mic și mijlociu.

Putem vorbi de două categorii de cetățeni ce vor să plece: angajaţii, care vor un loc de muncă stabil și un salariu decent, dar și antreprenorii, care au sau vor să-și deschidă o afacere. În primul rând este vorba de cauza materială. Oamenii pleacă peste hotare fiindcă nivelul de remunerare în Moldova este mult mai redus în comparație cu ţările dezvoltate. La fel, sistemul de pensii este unul ineficient și incapabil să garanteze salariatului o pensie decentă. O altă cauză vizează corupția și birocrația excesive în instituțiile publice locale și centrale, justiția selectivă și activitatea părtinitoare a organelor de drept. Interesele cetățenilor nu sunt protejate de lege, iar aceștia nu mai au încredere în poliție și procuratură. Putem continua la nesfârșit cu lista cauzelor, cum ar fi sistemul medical și cel educațional slab dezvoltate, infrastructura distrusă, etc.”, declară sceptic expertul.

Criză demografică de proporții

În asemenea ritm, când tinerii pleacă și rămân numai bătrânii, Republica Moldova riscă în scurt timp să se confrunte cu mari probleme demografice. Diferențele dintre mortalitate și natalitate se măresc an de an, iar aceste procese nu mai pot fi oprite. Dr. hab. Olga Gagauz, șefa Centrului de Cercetări Demografice din Chișinău, susține că speranța de viață a moldovenilor este cea mai scăzută din Europa; aceștia trăiesc cu 10 ani mai puțin decât în alte ţări.

Nu putem prognoza actualmente niște cifre exacte, deoarece noi așteptăm în continuare datele recensământului. Cu toate acestea, presupunem că până în 2050 populația Moldovei va scădea cel puțin cu un milion de oameni. De asemenea, Institutul Demografiei din Viena a prognozat, într-un studiu din 2014, că țara noastră va pierde 11% din populație. Aceste scăderi vor fi determinate de sporul natural negativ. Din an în an numărul nou-născuților scade din cauza tinerilor care pleacă. Dacă până în ultimii ani au fost înregistrate anual 20-30 de mii de nașteri, atunci în 2030 numărul va scădea la 17.000. Totodată, în vârsta de pensionare vor intra generațiile născute în anii 60 ai secolului trecut. Respectiv va crește și numărul de decese. La aceasta se adaugă și fluxul de migrație. Statistica oficială nu oferă date relevante pentru că aceasta înregistrează doar migrația legală. Însă, cea făcută de EUROSTAT arată că numărul de moldoveni plecați peste hotare este în creștere. Cu părere de rău unele programe de stopare a migrației pe care le face Guvernul de la Chișinău nu au oprit aceste cazuri. Mai avem și cazurile când tinerii pleacă peste hotare la studii. Oficial avem 30 de mii de tineri care învață în alte țări, deci fiecare al patrulea student înregistrat oficial. Aceștia nu vor mai reveni înapoi din cauza salariilor mici. În concluzie, pot spune că în viitor vom avea de suferit mult, pentru că nu cantitatea populației determină dezvoltarea economică, ci calitatea acestea”, a comentat, în exclusivitate pentru DW, Olga Gagauz.

Salvarea vine din finanțări străine

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), la 1 ianuarie 2015 pensia medie în Republica Moldova era de 1087 de lei (aproximativ 55 de euro). Aceasta acoperă doar 65 la sută din minimul de existență de care are nevoie un bătrân din Moldova. Totodată, salariul minim în sectorul real al economiei este 1900 de lei (aproximativ 92 de euro), fiind majorat cu 15% în comparație cu anul trecut. Totodată, dacă în 2014 experții au făcut prognoze privind mărimea coșului minim de consum, anul acesta este greu de estimat, din cauza creșterii prețurilor la produsele alimentare și servicii.

În asemenea situație, moldovenii rămași în țară trăiesc din remitențele rudelor plecate peste hotare. Însă, din cauza crizei economice din UE, dar și din Federația Rusă, acestea s-au micșorat cu circa 30%. Astfel, ultimele majorări la energie, dar și situația dificilă în general, îi determină pe cei rămași să plece. Astăzi, a emigra din Moldova e mult mai ușor, deoarece mulți moldoveni au redobândit cetățenia română, iar ceilalţi pot beneficia de regimul liberalizat de vize.

Până la sfârşitul anului curent situaţia din ţară rămâne incertă şi alarmantă. Mai ales că şi partenerii de dezvoltare au sistat finanţările, condiţionând reluarea acestora numai dacă vor fi implementate reforme. Banca Mondială a blocat în luna iunie a acestui an o tranșă de 45 de milioane USD suport bugetar, iar discuțiile cu Fondul Monetar Internațional vor începe abia la mijlocul lunii septembrie. Sub semnul întrebării sunt și alte proiecte care s-au desfășurat cu succes și care au creat noi oportunități pentru ca cetățenii să rămână acasă.

Eduard Mihalaș, analist pe Programe de Populație și Dezvoltare și Gender al UNFPA

Eduard Mihalaș, analist pe Programe de Populație și Dezvoltare și Gender al UNFPA

Eduard Mihalaș, analist pe Programe de Populație și Dezvoltare și Gender al UNFPA, Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova, consideră că Chișinăul trebuie să învețe din experiența statelor vecine, care încercă să rezolve aceste probleme prin politici.

Republica Moldova poate face față dinamicii populației, concentrându-se pe calitatea vieții. Experiența din regiune, dar și la nivel global indică faptul că ţările înregistrează succese atunci când investesc în sănătate, în educație și în oportunități de muncă, în special pentru tineri. Rata fertilității poate crește dacă se fac investiții în sănătate și educație și atunci când există legi și programe pentru susținerea familiilor, care permit femeilor și bărbaților să reconcilieze munca cu numărul dorit de copiii. UNFPA, Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova lucrează cu Guvernul, comunitatea academică și societatea civilă în scopul elaborării politicilor publice în domeniul populației și dezvoltării, care sunt bazate pe evidențe și centrate pe oameni. Împreună cu partenerii naționali suntem angajați în elaborarea și implementarea programelor de planificare familială și acces la servicii calitative de sănătate a reproducerii, politicilor care să promoveze o îmbătrânire activă și să reducă violența în bază de gen. Pentru a atinge acest scop este important să avem date statistice de calitate dezagregate, care să stea la baza politicilor și deciziilor autorităților”, a declarat pentru DW expertul.

Atât timp cât Republica Moldova nu va rezolva problemele social-economice interne și nu va lupta insistent contra corupției, cetățenii acestei țări vor continua să plece acolo unde viața le este asigurată.