1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova post-electorală - un balast economic

Analiza datelor statistice și ultimele informații de pe piața bancară prevestesc noi „cutremure” post-electorale pe segmentul bancar și economic din Republica Moldova.

Luna octombrie se încheie, iar FMI nu a aprobat un memorandum de finanțare a Republicii Moldova. Asta chiar dacă, la 26 iulie 2016, o misiune a FMI și premierul moldovean Pavel Filip vorbeau, la o conferință de presă, despre certitudinea deblocării creditării Moldovei de către FMI în luna octombrie 2016.

Luni, 24 octombrie, Banca Națională a Moldovei a difuzat un comunicat  în care anunță că BNM și Guvernul au îndeplinit acţiunile prealabile ale Memorandumului de politici economice şi financiare din cadrul acordului la nivel de personal dintre autorităţile Republicii Moldova şi experţii Fondului Monetar Internaţional, încheiat la 26 iulie 2016. În consecință, Consiliul Executiv al FMI se va reuni, pe 7 noiembrie, pentru a discuta solicitarea programului de finanţare a reformelor din Republica Moldova pe o perioadă de trei ani, prin intermediul Mecanismului extins de creditare şi a Mecanismului de finanţare extinsă. Aranjamentul financiar prevede accesul la finanțare la un nivel de 75% din cota Republicii Moldova la FMI (aproximativ 182,7 milioane dolari SUA).

FMI și alegerile prezidențiale din Moldova

Unii analiști politici de la Chișinău susțin, însă, că deblocarea creditării de către FMI rămâne incertă. Potrivit lor, FMI ar fi amânat până după alegerile prezidențiale examinarea subiectului legat de Republica Moldova, pentru a urmări evoluțiile politice, mai ales că sondajele îl dau drept câștigător pe pro-rusul Igor Dodon.

La rândul său, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova susține că „nu există nici o conexiune între alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi încheierea acordului cu FMI. Sunt două procese total independente, care doar s-au suprapus în timp”.

„Guvernantii vorbesc despre un nou acord cu FMI și prezintă asta ca pe un succes, dar evită să arate esența viitorului acord pentru 3 ani cu FMI. Miroase a truc electoral de unică folosință - o nouă fentare a propriilor cetățeni și a partenerilor, pentru că imediat după alegeri, în cele mai bune tradiții ale 'guvernării nocturne', bucuria și lauda se poate transforma în noi datorii și poveri în creștere. Arătați textul acordului!”, a reacționat ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța.

Reprezentanța din Chișinău a FMI a difuzat un comunicat din care reiese că FMI va stabili ziua deciziilor în cazul Republicii Moldova abia după implementarea tuturor precondițiilor: „Până în prezent, autoritățile Moldovei au progresat semnificativ în realizarea acțiunilor prioritare convenite. Implementarea tuturor acțiunilor prioritare este condiția necesară pentru ca Consiliul de directori executivi al FMI să ia în considerare aprobarea programului de finanțare”, a anunțat FMI.

„Evident că nu 'problemele tehnice' sunt la mijloc. Donatorii vor să vadă cum vor evolua procesele politice (alegerile prezidențiale), dar și presiunea pusă de lobbyștii anti-Plahotniuc la Washington. (...) Republica Moldova rămâne fără finanțare externă în anul curent și e vorba de 130 de milioane de dolari, respectiv, și cu o gaură în buget de 3 miliarde de lei moldovenești”, a atenționat ex-premierul moldovean, Ion Sturza.

Recent, Guvernul de la Chișinău și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru 7 legi anti-populare, inclusiv a pus pe spatele poporului miliardul de dolari furat din trei bănci moldovenești, explicându-și gestul prin necesitatea îndeplinirii urgente a angajamentelor față de FMI.

Dinamica triumfalistă a guvernării - o fățărnicie

În timp ce guvernarea se laudă cu o creştere economică de 1,3% în prima jumătate a anului, experții în economie au identificat câteva elemente periculoase care ar putea zdruncina economia Moldovei, în special sectorul bancar, până la sfârșitul anului. Analiza datelor privind dinamica creditării și a calității portofoliului de credite scoate în evidență o cifră șocantă, în timp ce guvernarea se laudă cu o dinamică triumfalistă. În realitate, volumul creditelor neperformante (toxice) în sectorul bancar s-a majorat, de la începutul acestui an, cu 2,3 miliarde de lei - până la 6,13 miliarde de lei (1 Euro = 22 lei). Enorm, dacă raportăm la dimensiunile pieței bancare moldovenești.

Problema pare să fie conștientizată de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea. La o recentă ședință a Comisiei parlamentare pentru economie, el a încercat să atenționeze asupra înrăutățirii calității activelor din sistemul bancar. Potrivit lui, „stocul total al creditelor neperformante pe sistem a trecut de la 8,4% în 2014 și 9,9% în 2015 la peste 16% în prezent”. „Proveniența acestor credite neperformante este variată. În primul rând este vorba de mari întreprinderi care sunt în situație de faliment. Ele au ajuns cu 100% de recunoaștere a pierderilor și constituirea rezervelor în bănci. Altele sunt întârzieri mai mari de 30 sau 60 de zile. Ele tot încep să creeze elemente de alertă și, parțial, să fie aprovizionate. Este vorba de o reacție în lanț - dacă economia nu crește, apar probleme la nivelul deservirii creditelor”, a explicat guvernatorul Cioclea. Conform datelor Inspectoratului Fiscal, în primele 6 luni ale anului curent, 347 de întreprinderi din Moldova au fost declarate insolvabile - cel mai mare nivel al insolvențelor din economie din ultimii 4 ani.

Republica Moldova a trecut deja printr-o experiență tristă generată de creditele toxice acordate de bănci. Prin astfel de credite, în perioada 2012-2014 au fost devalizate trei bănci sistemice care ulterior, la solicitarea FMI, au fost lichidate. Autoritățile responsabile au spus că vedeau că din bănci „se fură cu sacul”, dar au tolerat jaful, pasându-și reciproc responsabilitatea.

Tentativă dejucată de acaparare a unei bănci

Un alt element care a suscitat atenția economiștilor moldoveni a fost anunțul făcut de Banca Națională a Moldovei despre adoptarea unei decizii fără precedent: blocarea unui pachet de 64% din capitalul „Moldindconbank” și impunerea unui administrator temporar.

BNM a explicat că a fost nevoită să ia această decizie după ce a constatat (prin decizia din 20 octombrie 2016) că un grup de persoane acționează concertat (prin achiziționarea anterioară și deținerea unei cote substanțiale în capitalul social al băncii, în mărime  de 63,89%, fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM) în raport cu banca respectivă - a doua ca mărime din Moldova. Această bancă moldovenească a fost implicată în operațiunea „Laundromat”, prin conturile ei fiind spălate, în perioada 2010-2014, aproximativ 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău