1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova, fără soluţii pentru criza politică

Republica Moldova se pregăteşte de noi alegeri parlamentare anticipate, determinate de imposibilitatea alegerii şefului statului în Parlament.

default

Preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, cel care decide data anticipatelor

După ce Comisia de la Veneţia a recomandat insistent Chişinăului să renunţe la ideea schimbării Constituţiei prin referendum în scopul evitării alegerilor anticipate, politicienii moldoveni au intrat, neoficial, în campanie electorală.

Pe de o parte lupta politică se dă între actuala coaliţie majoritară liberal-democrată (Alianţa pentru Integrare Europeană) şi comunişti, iar pe de altă parte – între componentele alianţei de guvernare.

Pentru a evita pe viitor blocajele politice determinate de imposibilitatea alegerii preşedintelui în Parlament, majoritatea liberal-democrată a decis să iniţieze modificarea Constituţiei, în sensul alegerii şefului statului de către popor.

Iniţiativa este însă sortită eşecului dacă ea nu va fi susţinută măcar de o parte din deputaţii comunişti. Modificarea Legii Supreme poate fi efectuată în Parlament, conform legislaţiei moldoveneşti, doar cu votul a cel puţin 68 de deputaţi din totalul de 101. Alianţa de guvernare totalizează, însă, doar 53 de voturi.

Pe de altă parte, comuniştii insistă ca şeful statului să fie ales în continuare de către Parlament, dar nu cu 61 de voturi ca în prezent, ci cu majoritate simplă – adică cu 51 de voturi. Poziţia lor pare de nezdruncinat. Ei au înaintat deja spre avizare Curţii Constituţionale un proiect propriu de modificare a articolului 78 din Legea Supremă, care se referă la procedura de alegere a şefului statului.

Gestul comuniştilor i-a surprins pe liberal-democraţi. Deputatul PLDM, Mihai Godea:

Când a venit propunerea de formare a Comisiei speciale a Parlamentului privind modificarea articolului 78 din Constituţie, comuniştii şi-au delegat reprezentanţi în această comisie, iar a doua sau a treia zi au depus la Curtea Constituţională un proiect propriu de modificare a acelui articol. Întrebarea logică este: De ce? Ei (comuniştii – n.n.) n-au dorit, nu doresc şi, probabil, nu vor dori niciodată să se aşeze la masa dialogului, pentru că nu este în interesul lor politic... aşa cum îl înţeleg ei. În condiţiile în care comuniştii nu doresc un dialog în vederea găsirii numitorului comun în problema depăşirii impasului în care ne-am pomenit – trebuie să ne întoarcem la popor ”.

Aceasta înseamnă alegeri parlamentare anticipate. Cel care are dreptul să decidă când anume vor fi organizate acestea este preşedintele interimar, Mihai Ghimpu. Cert este că alegerile anticipate nu pot avea loc mai devreme de 16 iunie 2010.

Potrivit Constituţiei, Parlamentul Republicii Moldova poate fi dizolvat o singură dată pe an, iar ultima dată Legislativul de la Chişinău a fost dizolvat la 16 iunie 2009. Reiese că, după 16 iunie 2010, preşedintele interimar este în drept să anunte dizolvarea Parlamentului.

Dar în lege nu este fixat un termen-limită în care preşedintele interimar ar urma să numească data alegerilor parlamentare anticipate. În lege nu figurează nici măcar noţiunea de „termen rezonabil”.

Totuşi, unii jurişti susţin că dacă Parlamentul actual al Republicii Moldova nu va fi dizolvat până pe 16 iunie, iar Mihai Ghimpu nu va fixa până atunci data alegerilor parlamentare anticipate, actuala putere va activa în afara câmpului constituţional.

De această părere sunt nu doar comuniştii, ci şi liderii unor componente ale coaliţiei de guvernare. Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care este vicepreşedinte al Partidului Liberal-Democrat, susţine că alegerile parlamentare anticipate ar trebui să aibă loc fie la sfârşitul acestui an, fie la începutul lui 2011.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu