1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova, fără ministru al Apărării într-un context regional complicat

Ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţă, a demisionat în urma unor confruntări verbale cu şeful statului Nicolae Timofti, pe subiectul Strategiei Naţionale de Apărare.

Gestul ministrului este apreciat de experţi ca fiind unul periculos având în vedere conflictul nestins din regiunea transnistreană în contextul tentativelor de separatism din Ucraina.

Preşedintele Nicolae Timofti, care este şi Comandantul Suprem al Armatei, a participat joi la şedinţa Colegiului Ministerului Apărării care s-a desfăşurat cu uşile închise. Potrivit purtătorului de cuvânt al şefului statului, preşedintele a criticat conducerea instituţiei pentru lipsă de disciplină în armată, care ar fi dus la mai multe sinucideri şi dezertări. Nicolae Timofti nu ar fi de acord cu reformele propuse de Ministerul Apărării, elaborate şi propuse de experţii internaţionali în domeniu, care ar fi setat un nou curs de dezvoltare a Armatei Naţionale.

Argumentele lui Vitalie Marinuţă

Vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, Vitalie Marinuţă şi-a explicat demisia prin divergenţele pe care le-a avut cu preşedintele Timofti în privinţa reformării sistemului naţional de apărare. Marinuţă a spus că i s-a cerut să transmită şefului statului „o parte din atribuţiile controlului civil asupra forţelor armate”, lucru pe care el şi experţii străini care îl consultă îl consideră dăunător în contextul reformării armatei. În opinia lui Vitalie Marinuţă, conducerea armatei trebuie să fie una politică şi să fie reprezentată de persoane civile, „pentru a exclude posibilitatea preluării puterii de către armată, ca în Venezuela, de exemplu”.

El a răspuns şi reproşurilor privind decesul soldaţilor în armată. „În numele instituţiei şi în numele meu personal aduc profunde condoleanţe şi îmi cer scuze în faţa părinţilor şi rudelor celor decedaţi. Mi-am asumat responsabilitatea pentru fiecare soldat decedat, deşi responsabilitatea directă e pe seama altei funcţii. Şi nu este acesta un motiv pentru demisia ministrului”, a spus Vitalie Marinuţă.

Marinuţă: „Demisia nu are legătură cu situaţia din regiune”

Întrebat de ce pleacă acum, când în Ucraina se aplică scenarii separatiste ce ar putea duce la război, Vitalie Marinuţă a răspuns că demisia sa „nu are nici o legătură cu situaţia din regiune” şi că „aşa s-au creat circumstanţele interne”. El a insistat că Armata Naţională trebuia să scape demult de tehnica sovietică de luptă şi să se transforme într-o armată modernă „care să corespundă cerinţelor timpului”. Acest lucru nu s-a întâmplat, potrivit lui, pentru că autorităţile au ignorat mereu necesităţile sistemului de apărare.

Vitalie Marinuţă s-a aflat la conducerea Ministerului Apărării din 2009, fiind propus în funcţie de Partidul Liberal. Anul trecut, el a părăsit însă rândurile PL (deja în opoziţie) în favoarea Partidul Liberal Reformator (care face parte acum din coaliţia de guvernare). Liberal-reformatorii nu au decis încă pe cine vor propune la şefia acestui minister, dar nu este exclusă posibilitatea ca în această funcţie să acceadă o femeie.

Rusia sperie Moldova cu „consecinţe” dacă va continua apropierea de UE

În contextul evenimentelor din Ucraina, analiştii politici moldoveni suspectează Rusia de faptul că ar pregăti provocări, inclusiv de natură militară la Nistru, pentru a zădărnici semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE, în vara anului 2014. Imediat după ce joi, Parlamentul European a votat, cu majoritate largă, abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, Rusia a cerut o întrevedere cu liderii Uniunii Europene, pentru a discuta „problema Republicii Moldova”. Întâlnirea se va desfăşura pe 13 şi 14 martie la Bruxelles, în cadrul pregătirilor pentru summit-ul Rusia-UE, planificat pentru luna iunie.

La Chişinău, ambasadorul Federaţiei Ruse, Farid Muhametşin, a declarat joi, în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti, că semnarea Acordului de Asociere cu UE ar putea avea anumite “consecinţe” pentru Moldova. El le-a cerut experţilor moldoveni să participe la reuniunea Rusia-UE, din 14 martie. “Noi trebuie să informăm despre eventualele consecinţe ale asocierii Republicii Moldova cu UE şi despre poziţia Rusiei în această problemă”, a declarat Muhametşin.

Doi miniştri de externe ai UE în vizită la Chişinău

Pe de altă parte, la Chişinău se vor afla, săptămâna viitoare, miniştrii de externe ai Franţei şi Germaniei, Laurent Fabius şi Frank-Walter Steinmeier. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău, vizita miniştrilor celor două state membre fondatoare ale Uniunii Europene reprezintă un semnal de sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova.