1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova: corupția riscă să genereze revolte incontrolabile

Nivelul corupției în Republica Moldova este în creștere, iar legătura dintre fenomenul corupției și capturarea instituțiilor statului a devenit mai vizibilă ca oricând.

Republica Moldova se clasează pe locul 103 în clasamentul statelor lumii privind corupția, cu un scor de 33 de puncte - cu două puncte mai puţin decât în 2014 (0 puncte înseamnă că țara este percepută ca fiind extrem de coruptă). În index au fost incluse 168 de țări.

Cea mai coruptă instituție – Procuratura Anticorupție

Potrivit Barometrului Reformei în Justiție (BRJ), realizat pentru prima dată în Republica Moldova de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților, cea mai coruptă subdiviziune din cadrul Procuraturii Republicii Moldova este Procuratura Anticorupție, adică exact instituția care trebuie să lupte cu acest flagel.

Același raport mai evidențiază că reformele inițiate de Centrul de Reforme în Sistemul Judecătoresc, creat la inițiativa președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, nu sunt susținute de cea mai mare parte a judecătorilor din țară. În pofida acestui fapt, Mihai Poalelungi este singurul candidat înscris în competiția organizată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (pentru un nou mandat). Presa de la Chișinău a scris în repetate rânduri despre rolul pe care l-ar avea Mihai Poalelungi în construcția „piramidei oligarhice” în Republica Moldova.

Același studiu BRJ, realizat cu suportul USAID, mai arată că 85% dintre procurorii moldoveni susțin necesitatea reformării Procuraturii. Cu toate acestea, Parlamentul de la Chișinău tergiversează de mai mulți ani adoptarea unei noi legi cu privire la procuratură, expertizată de Comisia de la Veneția, menirea căreia este scoaterea acestei instituții de sub influență politică.

Funcția de procuror general - „cheița fermecată” de la pușcărie

Ex-procurorul municipiului Chișinău, Ivan Diacov (fratele lui Dumitru Diacov, președinte de onoare al Partidului Democrat al cărui prim-vicepreședinte este controversatul „oligarh principal al țării”, Vlad Plahotniuc) susține că actualul procuror general trebuie demis, deoarece ar fi tolerat furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar și ar face parte din mecanismul castei oligarhice care a acaparat instituțiile statului: „Poporul luptă pentru înlăturarea corupților de la putere. În viziunea mea de procuror, cea mai ușoară și mai scurtă cale este numirea urgentă a unui procuror general din rândul societății civile”. În acest caz, în opinia lui Ivan Diacov, „până în seară, cei vinovați vor rupe porțile Aeroportului (în încercarea de a fugi de răspundere – n.n.), cum a facut-o Pșonka (Viktor Pșonka, ex-procurorul Ucrainei – n.n.) în Ucraina. Vor fugi din țară, iar mâine, Parlamentul și Guvernul nu se vor mai întruni, pentru că nu va mai fi cvorum – toți „hoții de stat” vor fugi din țară. Funcția de procuror general este cheița fermecată de la pușcărie și ea trebuie să fie în mâini de nădejde”, susține Ivan Diacov.

„Marea curățenie” sau acapararea instituțiilor rămase?

Miercuri seară, noul premier Pavel Filip, un apropiat al oligarhului Vlad Plahotniuc, a dispus suspendarea din funcţie a șefului Inspectoratului Fiscal, a șefului Serviciului Vamal și a șefului Poliției Economice, despre care se spune că ar fi deservit, din funcțiile ocupate, Partidul Liberal-Democrat, care s-a retras în opoziție. Despre demisia procurorului general și a șefului Centrului Național Anticorupție, pe care presa i-a atribuit castei oligarhice, Filip nu a spus nimic, deși anume lor le revenea sarcina să prevină furtul din sistemul bancar, iar post-factum să recupereze banii. Ancheta, însă, bate pasul pe loc, iar CNA și Procuratura Anticorupție își pasează responsabilitatea de mai bine de un an.

Tot miercuri, noul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, a difuzat o listă cu 37 de judecători și procurori care au examinat, la nivel național, dosare pierdute ulterior de Moldova la CEDO. Ministrul a anunțat că în privința acestora vor fi inițiate acţiuni civile în regres, pentru recuperarea banilor plătiți de Guvern. „A sunat ceasul când fiecare persoană care greșește trebuie să răspundă pentru greșelile sale”, a declarat Vladimir Cebotari. Este pentru prima dată când se recurge la această procedură în Republica Moldova. Ministrul a precizat că în scopul reparării prejudiciilor „vor fi urmărite inclusiv bunurile personale ale persoanelor vizate”. În lista întocmită de Ministerul Justiției apare și numele unei judecătoare de la Curtea de Apel care a decedat, dar și cel al mamei ministrului actual al Sănătății.

Se pare că se caută „țapi ispășitori”

Directoarea de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi, s-a arătat surprinsă de decizia Ministerului Justiției de a recurge anume acum la procedura de regres împotriva celor care, prin deciziile lor, au prejudiciat statul. Și asta pentru că legislația moldovenească a fost modificată cu mai mulți ani în urmă, astfel încât să permită acțiunile în regres, dar aceste prevederi nu au fost încă aplicate: „Adică până acum nu s-a lucrat? Acum adie mai mult a acţiuni de căutare a ţapilor ispăşitori. De astfel de consecinţe mă tem. Justiţia bună este un pic mai lentă. Vom monitoriza atent această iniţiativă. (...) Mă tem să nu fie mai mult o acţiune populistă. Acţiunile de regres sunt foarte complicate. Procesele în care trebuie să demonstrezi cine anume a fost vinovat de violarea unui drept pot dura mult”, a menționat jurista. Pe de altă parte, în opinia altor experți, gestul Ministerului Justiției ar putea întoarce întreaga comunitate de judecători împotriva grupării oligarhice care controlează în prezent puterea în Republica Moldova.

Transparency International atenționează!

Potrivit raportului „Indicele Percepției Corupției în 2015”, corupția în Republica Moldova crește în principal din cauza întârzierii reformelor în domeniul justiției și în cel financiar-bancar: „Tergiversarea adoptării pachetului de legi privind sistemul de integritate, faptul că nu au fost întreprinse acțiuni prompte faţă de persoanele responsabile de supravegherea securităţii sectorului bancar, corupţia politică exprimată prin cooptarea deputaţilor din Parlament pe căi obscure neparlamentare, promovarea nemeritocratică a judecătorilor şi justiţia selectivă, şantajarea președintelui ţării pentru a numi în funcţia de prim-ministru o persoană compromisă – toate au discreditat bunele intenţii din domeniul anticorupţie”, se menționează în documentul Transparency International - Moldova.

Instituția atenţionează autoritățile asupra faptului că extinderea continuă a fenomenului corupţiei, capturarea instituţiilor statului şi ignorarea revendicărilor protestatarilor „ar putea periclita parcursul european al Moldovei, ar putea submina dezvoltarea democratică a ţării şi genera acte de violenţă în masă”.