1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova cere să fie invitată la summitul NATO de la Varșovia

Chișinăul a cerut NATO ca Republica Moldova să fie invitată la summit-ul de la Varșovia (8-9 iulie) în calitate de observator.

„Noi suntem observatori în mai multe organizaţii internaţionale la care nu avem dreptul să fim membri, deoarece suntem un stat neutru din punct de vedere militar. Acelaşi lucru este valabil şi pentru NATO. Vorbesc în numele Ministerului Apărării. Vrem să fim invitaţi la acest summit şi sperăm să obţinem statutul de observator”, a menționat Şalaru în cadrul conferinței internaţionale „Summit-ul NATO de la Varşovia: Abordarea noilor ameninţări”. Evenimentul a fost organizat la Chișinău de Centrul de Informare și Documentare NATO, cu sprijinul Ambasadei Poloniei şi a Secţiei Diplomaţie Publică a NATO.

Anatol Șalaru: Moldovenii, victime ale războiului hibrid dus de Rusia

Ministrul Anatol Șalaru a menționat că „cetățenii moldoveni sunt victimele unui război hibrid dus de Rusia, victimele propagandei rusești care a transformat NATO și UE în sperietori” (...). „Fără o Moldovă sigură, cu armată puternică, nu va exista stabilitate în această parte a Europei. Moldova este un jucător important și vrem ca, după summitul de la Varșovia, Armata Națională a Moldovei să poată beneficia din plin de pe urma cooperării cu țările membre NATO”, a menționat ministrul moldovean.

„După summitul NATO din luna iulie, Alianța va fi alta – mult mai puternică, așa că dezvoltați relațiile cu NATO – o Alianță care promovează valori și oferă siguranță”, a reacționat directorul adjunct în cadrul Departamentului pentru politici de securitate al Poloniei, Małgorzata Kosiura-Kaźmierska. Ea a menționat că „după anexarea Crimeei de către Rusia și războiul hibrid din Ucraina, Rusia nu mai poate fi considerat un partener sigur al Alianței Nord-Atlantice, decât dacă s-ar întoarce la democrație și ar respecta dreptul internațional”. Cu toate acestea, a precizat oficialul polonez, „dialogul cu Rusia este inevitabil”. (...) „Vrem să existe dialog cu Rusia ca să putem evita crizele, dar Rusia nu caută compromisuri, de aceea nu văd o posibilă resetare a relațiilor”. (...) „Summitul NATO de la Varșovia va da curs unui proces complex și dificil. După această reuniune, Alianța se va concentra pe strategii pe termen lung care vor viza adaptarea la situație, la provocările momentului. NATO se va concentra mai mult pe apărarea colectivă”.

Ambasadorul Turciei despre folosirea forțelor speciale pe post de partizani locali

La rândul său, ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal, a spus că evenimentele în această parte a Europei au devenit imprevizibile: „Din punctul de vedere al NATO, Rusia a devenit un vecin agresiv și surprinzător. „Folosirea forțelor speciale în formă de partizani locali (cazul Ucrainei – n.n.) sau exercitarea presiunilor prin impunerea unor embargouri economice (cazul Moldovei – n.n.) sunt practici la care s-a recurs”, a menționat diplomatul turc.

„Când, într-o noapte, a dispărut URSS, noi toți eram aproape siguri că Rusia se va alătura UE. Noi nu eram o amenințare pentru Rusia. Eram gata să o îmbrățișăm ca partener. Dar am văzut ce s-a întâmplat în Georgia, vedem realitatea din Ucraina... Cert este că o soluție militară nu este bună!”, a subliniat ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit. Potrivit lui, „NATO nu este un inamic. NATO înseamnă modernizare și o sursă de valori pe care trebuie să le îmbrățișeze un viitor membru al UE”, a adăugat ambasadorul SUA.

Pirkka Tapiola: „Lipsa reformelor face ca acțiunile hibride să aibă succes”

La conferință a participat și șeful Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. El a menționat că „punctele vulnerabile ale guvernelor slabe, lipsa reformelor fac ca acțiunile hibride să aibă succes: Implementarea valorilor europene înseamnă că mergem nu spre Est sau spre Vest, ci că mergem înainte, că avansăm. Trebuie să trăim după niște valori, ca să ne putem apropia de NATO”, a spus Pirkka Tapiola.

Tanya Hartman, de la Divizia Afaceri Politice și Politici de Securitate a NATO, a menționat că Alianța Nord-Atlantică are printre membrii săi și parteneri care, ca și Republica Moldova, sunt neutri din punct de vedere militar (Elveția și Suedia), prin urmare statutul de neutralitate nu este o piedică în dezvoltarea relațiilor cu statele care își doresc o colaborare cu NATO. În ceea ce privește cooperarea cu Republica Moldova, Tanya Hartman a spus că Alianța a ajutat țara să evacueze, să distrugă și să securizeze depozitele imense cu pesticide rămase din perioada sovietică – substanțe care otrăveau solul și apele Moldovei. În plus, „au fost economisite resurse ale Armatei Naționale a Moldovei, care trebuia să păzească acele depozite”.

Ca să nu irite Rusia, Chișinăul scrie strategii timide de securitate

De câțiva ani, autoritățile de la Chișiunău se chinuie să rescrie Strategia de Securitate a Republicii Moldova, inclusiv pentru a putea beneficia de suport extern pentru modernizarea Armatei Naționale. Deși s-a promis în repetate rânduri, nu a fost deschis la Chișinău un birou permanent de legătură cu NATO (precum există în Georgia şi Ucraina) deşi a fost bugetat deja pentru anul în curs de Alianţa Nord-Atlantică. Motivul: lipsa unui aviz pozitiv din partea Comisiei de politică externă din Parlamentul Republicii Moldova.

Referindu-se la Strategia de Securitate la care se lucrează de mai mult timp, ministrul Şalaru spune că documentul are multe lacune şi va fi supus expertizării. Totuşi, în opinia sa, o problemă mai mare este lipsa unui dialog cu cetăţenii, care ar trebui să conştientizeze beneficiile cooperării cu NATO.

Secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Alexei Barbăneagră, susține că noua Strategie Naţională de Securitate a Republicii Moldova este finalizată în proporție de 98 la sută. Experții spun însă că, în document, „logica politică domină asupra interesului național”. Barbăneagră a spus pentru report.md că până la sfârșitul lunii mai, documentul urmează să fie discutat la Guvern și la Consiliul Suprem de Securitate după care va fi transmis Parlamentului spre examinare și adoptare.

Directorul Centrului de Informare şi Documentare NATO în Moldova, Elena Mârzac, susține că noua Strategie Națională de Securitate nu răspunde la întrebările: „Ce? Cum? și Cu ce?”: „Proiectul elaborat nu descrie clar care sunt riscurile, ce obiectiv are țara, care sunt căile de contracarare a riscurilor și cu ce mijloace urmează a fi acestea contracarate. Republica Moldova este un stat slab din punct de vedere militar. Deși este o țară neutră, cazul Ucrainei ne-a demonstrat că garantul neutralității ne poate deveni agresor. Nu văd în acest proiect o stipulare concretă cum asigurăm securitatea statului și nu este foarte clar cum comunicăm cu actorii interni și externi”, susține Elena Mârzac.

Experții Institutului pentru Reforme și Politici Europene propun la rândul lor elaborarea unui nou proiect de Strategie care ar spori rolul Consiliului Suprem de Securitate. În opinia lor, proiectul propus menține, practic, intacte atribuțiile acestui organ.

„Summitul NATO la Varşovia: pericole noi” va avea loc pe 8 și 9 iulie. Evenimentul are drept scop adaptarea alianţei la noile condiţii şi elaborarea strategiei bazate pe evaluarea obiectivă a situaţiei din regiune, pentru asigurarea securităţii în Europa.