1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova are procuror general. Lupta contra marii corupții se amână!

Noul procuror general al Republicii Moldova este Eduard Harunjen. Vineri decretul de numire în funcție a fost publicat în „Monitorul Oficial”.

 Eduard Harunjen - in dreapta imaginii - la audieri in Parlament (Elena Covalenco)

Eduard Harunjen - in dreapta imaginii - la audieri in Parlament

Miercuri a fost selectat, în bază de concurs, de către Consiliul Superior al Procurorilor, joi seară a fost acceptat de președinte și a depus jurământul în fața acestuia, iar vineri decretul de numire în funcție a fost publicat în „Monitorul Oficial”. Este vorba de noul procurorul general al Republicii Moldova, Eduard Harunjen.

Mulți la Chișinău își legau, până ieri, speranța de noul procuror general. Ani la rând, societatea civilă și prietenii externi ai Republicii Moldova au exercitat presiuni asupra guvernării oligarhice să adopte o nouă lege a Procuraturii în speranța că se va reuși, astfel, scoaterea acestei instituții de sub influență politică și că va începe, în sfârșit, adevărata luptă contra corupției mari. Numai că schimbarea mecanismului de selectare și numire a procurorului general nu a condus la nici o schimbare consistentă. Cel care a deținut până acum interimatul funcției de procuror general, și pe care presa l-a suspectat în repetate rânduri că ar deservi gruparea oligarhică aflată la putere, a preluat oficial această funcție.

Învestit pe furiș

Eduard Harunjen a fost învestit joi, la sfârșit de zi, de către președintele încă în funcție Nicolae Timofti, în condiții absolut obscure, fără presă - la fel cum a fost învestit și actualul Guvern în ianuarie 2016, la miez de noapte și după ce purtătorul de cuvânt al șefului statului a mințit spunând că președintele nu va primi, în acea noapte, jurământul noilor membri ai Guvernului. A doua zi, purtătorul de cuvânt și-a dat demisia, pentru că a fost pus să mintă, pentru a adormi vigilența liderilor protestatari.

Numirea procurorului general a devenit o prerogativă a președintelui în urma unei reforme a Procuraturii încheiată luna trecută cu amendarea Constituției.

Vrea să sporească credibilitatea Procuraturii prin inhibarea atacurilor mediatice

Harunjen a spus că își propune să sporească credibilitatea Procuraturii Generale, să crească profesionalismul subalternilor, să asigure o independență reală procurorilor și să mărească numărul de dosare de rezonanță. În discursul său de prezentare la proba „Interviul”, el a vorbit despre faptul că orice atac mediatic asupra procurorilor ar trebui taxat de către CSP sau de instituția din care face parte procurorul respectiv, menționând că aceste cazuri reprezintă „ingerințe în activitatea procurorilor”. Potrivit lui, este vorba despre apărarea cinstei și demnității profesionale a procurorului.

Graba cu care a fost învestit procurorul general a generat reacţii dure din partea societăţii civile şi a opoziţiei politice atât de dreapta, cât și de stânga.

Suspiciuni de integritate

Mai multe organizații neguvernamentale au semnat o declarație în care dezaprobă felul în care Eduard Harunjen a fost învestit în funcția de procuror general și solicită șefului statului să facă publică informația cu privire la verificarea integrității acestuia, pusă la dispoziție de Serviciul de Informații și Securitate. De asemenea, societatea civilă îi cere lui Harunjen să vină cu explicații publice privind legalitatea provenienței averilor sale și acțiunile sale legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat. Totodată, organizațiile neguvernamentale solicită Autorității Naționale de Integritate să efectueze controlul averii procurorului general.

Pe numele lui Harunjen a fost inițiată, în 2010, o procedură disciplinară, pentru că ar fi nimicit un dosar penal pornit pe faptul decesului unui tânăr, Ion Țâbuleac, în urma protestelor violente din 7 aprilie 2009. Harunjen deținea atunci funcția de șef al Secției control al urmăririi penale. Colegiul disciplinar a constatat că acesta și-ar fi îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu și l-a sancționat cu avertisment. Dar procedura disciplinară a fost oprită atunci de Consiliul Superior al Procurorilor. În cadrul probei interviului, membrii CSP l-au întrebat despre acest incident, iar Eduard Harunjen a declarat că acesta este un subiect sensibil pentru el, menționând că decesul tânărului doar a coincis cu protestele din 7 aprilie și că ar fi fost vorba despre un suicid. El a subliniat că atunci au fost mai multe cazuri de suicid, care ar fi coincis cu evenimentele din aprilie 2009.

Mecanismele democratice nu funcționează într-un stat capturat

În opinia președintei Asociației „Transparecy International - Moldova”, Lilia Carașciuc, în actualele condiții, când statul Republica Moldova este capturat, la funcția de procuror general nu putea fi numită o persoană integră: „S-a întâmplat un lucru foarte logic: statul capturat și-a găsit un procuror general care este manipulabil, loial acestui sistem”, a comentat Carașciuc. Ea a subliniat că, deși a fost un concurs transparent la prima vedere, „mecanismele democratice sunt disfuncționale într-un sistem ca cel din Republica Moldova, care se apropie de unul dictatorial”.

Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, susține că „numirea unui procuror general agreat de Plahotniuc a fost parte a înţelegerii care i-a adus lui Igor Dodon sprijinul PD” în alegerile prezidențiale. „Un spectacol prost, jucat de un actor prost. Până în ultima clipă am sperat că preşedintele Timofti nu va ceda definitiv mofturilor lui Plahotniuc. M-am înşelat. Acesta a semnat, în mare grabă şi pe furiş, decretul de numire a lui Harunjen în funcţia de procuror general”, a comentat Maia Sandu. Potrivit ei, „această găselniţă îi pică bine şi lui Dodon”: „După ce timp de trei săptămâni nu a scos nici un cuvânt despre corupţie şi despre 'coordonatorul' acesteia (se teme în continuare să-i zică pe nume), Dodon şi-a amintit abia ieri de numirea procurorului general. Acum vrea să-l creadă cineva că intenţiona să respingă candidatura lui Harunjen.

Igor Dodon o acuză pe Maia Sandu de faptul că a fost învestit Harunjen

Președintele ales, pro-rusul Igor Dodon, spera să facă el numirea, dar victoria sa la alegerile prezidențiale de luna trecută încă nu a fost validată. Marți, Dodon a declarat că învestirea sa ar fi tărăgănată intenționat așa încât majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat să aibă timp să ia fără el o serie de decizii-cheie.

Acum, Dodon îi acuză pe Maia Sandu și Andrei Năstase (liderul PPDA) de faptul că a fost numit Eduard Harunjen în calitate de procuror general. El sugerează că Maia Sandu a greşit atunci când a contestat rezultatele turului doi al alegerilor din 13 noiembrie, deoarece aceasta a condus la tergiversarea învestirii lui în funcţia de preşedinte. Conform legislaţiei, Curtea Constituţională nu poate valida rezultatele alegerilor până când instanţele de judecată nu se pronunţă asupra tuturor contestaţiilor ca urmare a alegerilor.

„Ceea ce ați făcut voi e o mare greșeală politică. Iată ce se întâmplă atunci când frustrarea și emoțiile înăbușă rațiunea. Am propus sa discutăm imediat după alegeri, pe 14 noiembrie. Ați refuzat. În loc să luptați cu guvernarea, ați ales să vă răzbunați pe mine. Cu ce s-au ales cetățenii de la asta? Dacă ați făcut-o inconștient, tergiversând validarea mandatului meu, înseamnă că nu sunteți politicieni maturi. Dacă ați făcut-o conștient, înseamnă că sunteți niște lași politici, ambii”, s-a adresat Dodon celor doi politicieni pro-europeni (Maia Sandu și Andrei Năstase).

Andrei Năstase cheamă societatea civilă să se mobilizeze

În replică, liderul PPDA, Andrei Năstase, a spus că „Plahotniuc, Dodon și Timofti vor răspunde penal, în cadrul unui proces unic, pentru actul de uzurpare a puterii de stat, iar pedepsele vor fi individualizate după contribuție”.

Năstase a chemat societatea civilă să se convoace de urgenţă şi să ia atitudine privind „desemnarea criminală a unui procuror general corupt”.

Reacția Președinției

În legătură cu acuzațiile precum că președintele Timofti s-ar fi grăbit cu învestirea discretă a procurorului, Președinția a explicat că „dat fiind faptul că președintele nu a avut obiecții față de candidatul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor, a decis ca depunerea jurământului să aibă loc astăzi”.

Iar însăși procurorul Eduard Harunjen a spus că nu cunoaște regulile protocolare și că doar s-a conformat: „Dacă a deranjat pe cineva, îmi pare rău. Nu cred că trebuia de făcut spectacol cu fanfară și aplauze din acest eveniment", a menționat el.

La concursul pentru funcția de procuror general al Republicii Moldova au participat 6 candidați. Potrivit noii Legi a Procuraturii, procurorul general este numit în funcție de președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pe un termen de 7 ani.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău