1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova are doi candidaţi la Preşedinţie

Parlamentarii de la Chişinău vor mai face astăzi o încercare de a fixa data alegerilor prezidenţiale. Preşedintele Parlamentului Marian Lupu a declarat că şeful statului nu poate fi ales mai târziu de 15 martie 2012.

default

După negocieri extrem de dure, care au împins alianţa de guvernare până în pragul destrămării, se pare că au fost identificaţi doi posibili candidaţi la fotoliul de preşedinte în măsură să acumuleze 61 de voturi ale deputaţilor, necesare pentru ca preşedintele să fie ales. Este vorba de Ion Ababii, ex-ministru al Sănătăţii, în vârstă de 68 de ani şi Veronica Bacalu, fost viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (51 de ani), momentan economist superior la Departamentul Asia Centrală şi Estul Mijlociu al Fondului Monetar Internaţional.

Aceştia au fost selectaţi dintr-o listă iniţială de 13 posibili candidaţi, dar principiile care au stat la baza selectării lor nu au fost făcute publice. Mai mult, una din componentele coaliţiei de guvernare - Partidul Liberal nu a participat la negocieri, iar astăzi liberalii au cerut convocarea şedinţei lărgite a Alianţei pentru a discuta acest subiect. Potrivit presei de la Chişinău, liderul PL Mihai Ghimpu are rezerve mari în privinţa lui Ion Ababii, care a condus Ministerul Sănătăţii în perioada guvernării comuniste.

Veronica Bacalu a fost propusă pentru funcţia supremă în stat de Partidul Liberal-Democrat condus de liderul acestui partid, premierul Vlad Filat.

Piramida puterii ar putea fi reformatată

Alegerile prezidenţiale ar putea reformata piramida puterii de la Chişinău dacă liberalii vor rămâne necooperanţi. Asta deoarece comuniştii din opoziţie au anunţat că agrează atât candidatura Veronicăi Bacalu, cât şi pe cea a lui Ion Ababii şi că ar putea vota pentru ei. În acest caz, atât PL, cât şi „grupul Dodon” (3 deputaţi desprinşi de Partidul Comuniştilor) ar rămâne pe dinafara acestei combinaţii politice, iar în perspectivă - „fără voce” la nivel decizional.

Această cale de soluţionare a crizei politice nu este, însă, agreată nici de PD, nici de PLDM din două motive: în primul rând, pentru că liderul comunist Vladimir Voronin trişează în raport cu partenerii politici, iar în al doilea rând, pentru că orice combinaţie a vreunui partid de orientare democratică, cu PCRM, ar însemna moartea politică a acestuia. Iată de ce, se încearcă identificarea unei soluţii în interiorul actualei coaliţii de guvernare (PLDM, PD şi PL) cu atragerea celor trei voturi ale „grupului Dodon”. În total aceasta ar însemna 62 de voturi. Soluţia pare reală mai ales dacă ţinem cont de declaraţia liderului socialist Igor Dodon, potrivit căreia candidaturile Bacalu şi Ababii „sunt destoinice şi socialiştii sunt gata să le examineze”.

Evenimentele de astăzi din Parlamentul de la Chişinău confirmă această ipoteză. Liberal-democraţii au solicitat în şedinţă plenară demiterea comunistului Artur Reşetnikov din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, iar potrivit unor surse parlamentare, Alianţa pentru Integrare Europeană vrea să elibereze acest fotoliu pentru Igor Dodon în schimbul votului celor trei deputaţi în favoarea candidatului coaliţiei la funcţia de şef al statului.

Posibile încăierări interetnice

Evenimentele de astăzi din Parlamentul de la Chişinău confirmă această ipoteză. Liberal-democraţii au solicitat în şedinţă plenară demiterea comunistului Artur Reşetnikov din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, iar potrivit unor surse parlamentare, Alianţa pentru Integrare Europeană vrea să elibereze acest fotoliu pentru Igor Dodon în schimbul votului celor trei deputaţi în favoarea candidatului coaliţiei la funcţia de şef al statului.

Pe de altă parte, analistul politic Anatol Ţăranu a menţionat că „Moldova riscă încăierări interetnice cu vădite trăsături de război civil”. Potrivit lui, perpetuarea stării de incertitudine politică provocată de nealegerea şefului statului echivalează cu agravarea crizei și comportă pericolul real de destabilizare a ordinii publice „pe măsura intensificării acțiunilor stradale de protest incitate de opoziția comunistă și servanții acesteia din pretinsa societate civilă”. (...) Situația poate fi redresată prin alegerea rapidă a șefului statului de către actualul Parlament în cadrul legislației în vigoare, crede Ţăranu. „Președintele va fi ales cu siguranță pe motiv de raționament politic evident. Altminteri trebuie să recunoaștem că segmentul democratic al clasei politice moldovenești este falit iremediabil”, a conchis analistul Ţăranu.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Alina Kühnel