1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova - amenințată economic din exterior și de separatism din interior

Semnarea Acordului de asociere Moldova - UE pe 27 iunie ar putea genera riscuri pentru moldovenii care muncesc în Rusia, iar în plan local, în sudul Republicii Moldova, se așteaptă tentative de destabilizare a situației.

Chişinău

Chişinău

Șeful Departamentului pentru cooperarea cu CSI din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice al Rusiei, Alexandr Țîblulski, a declarat că “Federația Rusă ar putea anula regimul preferențial de vize pentru Republica Moldova, în cazul semnării de către aceasta a Acordului de asociere cu UE”.

Pedeapsă pentru semnarea Acordului de asociere cu UE

În opinia lui Țîblulski, liberalizarea relațiilor cu UE va determina migrația masivă a moldovenilor în Rusia. “Respectiv, vom trece la un regim standard, cu înregistrare”, a precizat el. Această chestiune va fi discutată săptămâna viitoare, când mai mulți demnitari ruși vor veni într-o vizită oficială de trei zile în Republica Moldova. Din componența delegației va face parte și Alexandr Țîblulski.

În prezent, pentru a intra pe teritoriul Federaţiei Ruse, cetăţenii Republicii Moldova nu au nevoie viză şi se supun regulamentului care limitează timpul de şedere pe teritoriul acestei țări la 90 de zile, într-o perioadă de şase luni.

Anterior, oficialii ruși au declarat că Acordul de liber schimb între UE și Republica Moldova (care va fi semnat tot pe 27 iunie) vine în contradicție cu Acordul economic semnat în cadrul Comunității Statelor Independente, iar viceministrul rus al Economiei, Alexei Lihaciov, a spus că Moscova ar putea crește impozitele la importul mărfurilor moldovenești.

După ce poliția moldovenească a sechestrat din avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin “listele de semnături pentru recunoașterea Transnistriei”, premierul rus Dmitrii Medvedev le-a cerut subalternilor săi din Guvern să pregătească sancțiuni economice împotriva Republicii Moldova. Una din măsurile ce urmau a fi aplicate viza expulzarea masivă a moldovenilor care muncesc în Rusia. Potrivit rapoartelor oficiale, 60 la sută din totalul remitenţelor vin în Republica Moldova din Rusia. Aceasta înseamnă 1,5 miliarde de dolari anual. Dispariția subită a acestei sume ar avea, în opinia economiștilor, un impact dramatic asupra Produsului Intern Brut al Moldovei.

UE oferă Moldovei o piață de 500 de milioane de consumatori

Pe de altă parte, în cadrul ultimei vizite efectuate la Chișinău, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a dat asigurări că UE îşi va deschide piaţa pentru aproape toate produsele agroalimentare moldoveneşti, pe toate liniile tarifare. El le-a reamintit propagandiștilor pro-ruși de la Chișinău, care exagerează pericolul pierderii pieței ruse, că, prin semnarea Acordului de liber schimb cu UE, Moldovei i se pune la dispoziție o piață cu 500 de milioane de consumatori.

Într-un interviu acordat postului de televiziune „RBK” din Ucraina, Alexandr Țîblulski a avertizat inclusiv asupra posibilei dezghețări a conflictului transnistrean: “Este îngrijorătoare situația neclară în care se va pomeni Transnistria, după ce Moldova va semna acordurile de asociere și de liber schimb cu UE. Principalul risc este că putem avea încă un conflict dezvoltat după scenariul ucrainean”, a menționat oficialul rus.

Pericol de separatism în Găgăuzia

În timp ce în regiunea transnistreană bărbații sunt chemați, în baza unui ordin al șefului administrației separatiste Evghenii Șevciuk, să facă instruire militară obligatorie, în sudul Moldovei, în Autonomia Găgăuză, tensiunea crește. Guvernatorul autonomiei, Mihail Formuzal, a declarat că, în cazul în care autoritățile de la Chișinău vor semna Acordul de asociere cu UE, “conducerea UTA Gagauz-Yieri, care ocupă o poziție diametral opusă, va declara independența regiunii de Republica Moldova”. (...) „Vrem să rămânem în hotarele Republicii Moldova cu statutul actual autonom. Dar Guvernul de la Chișinău vrea aderarea Moldovei la NATO și UE. Noi (autonomia găgăuză) și populația din Transnistria ne opunem acestei idei”, a declarat Formuzal. „Noi producem vinuri și produse agricole care ulterior sunt vândute în Rusia. Nu le vom putea vinde în UE. Dacă Rusia ne taie cordonul ombilical, vom fi distruși. Prin urmare, în cazul în care guvernul moldovean va încheia cu orice preț Acordul cu UE, noi ne vom proclama independența”, a conchis guvernatorul autonomiei găgăuze.

Autorităţile şi analiştii politici susțin că declarațiile lui Mihail Formuzal urmăresc doar un obiectiv politic, dar atenţionează că pericolul resuscitării separatismului în Găgăuzia este destul de mare, iar conducerea statului și instituțiile de drept trebuie să întreprindă acţiuni urgente.

„Formuzal șantajează Chișinăul”

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, a spus că autorităţile de la Comrat ar încerca să şantajeze autorităţile centrale ale statului. „Am creat un grup de lucru după ce găgăuzii s-au plâns că n-ar funcţiona Legea din 1994 privind autonomia găgăuză. În consecinţă, conducerea de la Comrat ne-a prezentat o listă de nouă revendicări, din care doar trei se refereau la funcţionarea acelei legi”, a spus Igor Corman. Potrivit lui, „este corect să le oferim găgăuzilor toate pârghiile să se autoadministreze, dar şi ei trebuie să înţeleagă că totul are o limită”. (…) Într-un context regional complicat, Republica Moldova, situată pe „linia roşie” între ţările NATO şi Rusia, nu poate face altceva decât să promoveze o politică externă echilibrată şi să nu dea „motive în plus pentru anumite reacţii” nedorite, a menționat șeful Legislativului de la Chișinău.

Zilele trecute, la şedinţa Adunării Populare (organul legislative al Autonomiei Găgăuze), s-a iscat o bătaie, în incident fiind implicați fostul șef al raionului Vulcănești Serghei Cernev, președintele organului legislativ local Dmitri Constantinov și bașcanul Mihai Formuzal. Potrivit presei de la Comrat, cauza altercației a fost intenţia unor forţe din regiune de a iniţia procesul de autoproclamare a independenţei UTA “Gagauz-Yeri”.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău