1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Moldova a simţit gustul libertăţii

Guvernarea liberal-democrată de la Chişinău a împlinit un an. Oamenii simpli spun că acum nu se mai tem să spună ce gândesc

default

Politicienii moldoveni au trăit un an în care au învaţat să guverneze în alianţă. Deşi au mers mai tot timpul pe un teren minat de disensiuni interne, eu au fost nevoiţi să se ţină strâns de mână pentru a nu dezamăgi electoratul şi partenerii externi, dar şi ca să reziste în faţa opoziţiei comuniste încă destul de puternice.

Prima şi cea mai mare realizare a actualei guvernări liberal-democrate este evitarea falimentului. După 8 ani de guvernare, comuniştii au lăsat în urmă o gaură bugetară de 8,5 miliarde de lei moldoveneşti, ceea ce constituie 50% din valoarea unui buget anual al Moldovei. După căderea regimului Voronin, Uniunea Europeană, SUA, România şi organismele financiare internaţionale au aprobat programe speciale de relansare a Moldovei, iar Consiliul Europei s-a implicat rapid în soluţionarea crizei constituţionale provocată de imposibilitatea alegerii şefului statului în Parlament. Actuala guvernare de la Chişinău s-a descurcat în condiţiile crizei economice mondiale şi chiar poate înregistra în acest an o creştere economică.

Analistul Arcadie Barbaroşie: „Alianţa pentru Integrare Europeană a rezistat un an. Situaţia financiară şi economică internă s-a stabilizat, posibil să avem anul acesta chiar o creştere economică. Din punct de vedere managerial, în opinia mea, alianţa a şchiopătat mult. Adesea am fost martori ai unor declaraţii contradictorii”.

La nivelul cetăţeanului simplu, odată cu apariţia a două televiziuni de ştiri, oamenii au simţit ce înseamnă libertatea de expresie: „Totuşi, lucrurile merg spre bine! Cred că fiecare persoană simte un plus de libertate, îşi poate manifesta gândurile fără să fie interzis de cineva”.

Cu toate acestea, analistul politic moldovean Nicolae Negru susţine că „la un an de la alegerile din 29 iulie, care au dus la căderea regimului comunist, perspectiva Republicii Moldova nu este încă suficient de clară”. Analistul menţionează că „nu se poate spune cu certitudine că etapa postsovietică, „nostalgică”, a fost depăşită şi că societatea moldovenească este hotărâtă să dea uitării trecutul, conformându-se noilor realităţi”. „Aşteptările sumbre ale unei mari părţi a populaţiei nu s-au adeverit. A produs mare dezamăgire raportul privind evenimentele din 7 aprilie 2009, dar şi modul în care decurge anchetarea şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de incendierea Parlamentului şi Preşedinţiei, de omorârea, torturarea şi maltratarea tinerilor participanţi la proteste”.

Cel mai mare eşec vizibil al Alianţei este, însă, în opinia lui Nicolae Negru, cel legat de divizarea societăţii, moştenită de la guvernarea comunistă. Ruptura se adânceşte şi riscă să devină una etnică, susţine analistul: „O parte din vorbitorii de limba rusă care au votat cu AIE trec în tabăra PCRM, din motive ce ţintesc relaţia cu Rusia”.

La rândul său, publicistul Vitalie Ciobanu scrie că „criza politică şi constituţională, provocată de PCRM, a plasat începuturile de reformă într-un regim de provizorat şi nesiguranţă”. Mulţi funcţionari, rămaşi fideli fostei guvernări, sabotează activitatea instituţiilor statului, în special în justiţie şi în administraţia publică locală, menţionează Vitalie Ciobanu. Şi el atenţionează că „Alianţa pentru Integrare Europeană nu şi-a onorat promisiunile cu privire la tragerea la răspundere a persoanelor din aparatul de Interne, vinovate de moartea celor 3 tineri şi maltratarea a sute de protestatari în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. Procuratura s-a dovedit incapabilă să investigheze privatizările frauduloase, deturnarea de fonduri publice, afacerile oneroase ale familiei Voronin, în ciuda numeroaselor dezvăluiri din presă. Nici un proces nu a fost dus până la capăt şi nici o sentinţă pronunţată. Avem doar tergiversări şi amânări suspecte”, conchide publicistul Vitalie Ciobanu.

Pe acest fundal, Republica Moldova a reintrat în campanie electorală. Pe 5 septembrie va avea loc un referendum constituţional prin care Alianţa îşi propune să redea dreptul poporului de a-şi alege preşedintele. Comuniştii din opoziţie au chemat la boicotarea acestui referendum.Dacă referendumul va fi declarat valid, cel mai probabil în luna noiembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, concomitent cu cele prezidenţiale directe. Comuniştii pândesc revanşa, dar sondajele arată că aceştia nu au nici o şansă. În plus, analiştii politici spun că scindarea comuniştilor după alegeri este inevitabilă.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
Redactor: Robert Schwartz