1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Moldova în prag de alegeri

Regele Dagobert spunea: "La ce bun să deţii puterea dacă nu abuzezi de ea!" Este o zicală de uz intern a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care, la mai puţin de o săptămână de la demararea campaniei electorale pentru scrutinul parlamentar din 6 martie 2005, şi-a făcut vizibil instinctul de autoconservare la putere prin fraudă. Abuzul electoral de debut al guvernanţilor comunişti trădează, fără pic de tăgadă, relaţia de subordonare a Comisiei Electorale Centrale faţă de regimul bolşevic şi compromite acest organ electoral chiar din start. Şi asta pentru banalul moft al lui Vladimir Voronin ca secera şi ciocanul să figureze sub numărul unu în buletinele de vot.

Preşedintele comunist Voronin la alegerile parlamentare din 2001

Preşedintele comunist Voronin la alegerile parlamentare din 2001

Pentru a înţelege în ce constă gafa electorală de debut a comuniştilor în campania electorală care tocmai a demarat în Republica Moldova este nevoie să atragem atenţia la câteva date calendaristice: Unu – La 24 decembrie, la propunerea unui grup de deputaţi, evident comunişti, grupul parlamentar majoritar a votat pe neprins de veste hotărârea prin care a fixat data alegerilor parlamentare pentru 6 martie. Comuniştii, care deţin 71 din cele 101 mandate de deputat, au făcut acest lucru cu încălcarea procedurii legislative care îi obliga să consulte, în prealabil şi celelalte grupuri parlamentare. Doi – În ziua următoare, pe 25 decembrie, a avut loc Plenara Comitetului Central al comuniştilor la care a fost adoptată lista de candidaţi comunişti la funcţia de deputat. Trei – A doua zi, pe 26 decembrie, adică duminică, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea privind locul şi timpul primirii documentelor de înregistrare a concurenţilor electorali, dar fără a ţine cont de faptul că Hotărârea Parlamentului cu privire la fixarea datei alegerilor nu fusese încă publicată în “Monitorul Oficial”. Prin urmare, din punct de vedere juridic aceasta practic nu exista. Şi, patru – dimineaţa, pe 27 decembrie Comisia Electorală a admis actele necesare pentru înregistrarea Partidului Comuniştilor în calitate de prim concurent electoral, ceea ce atrage după sine şi înscrierea în buletinele de vot sub cifra unu.

Şi încă un detaliu suspect: “Monitorul Oficial pe care este indicată data apariţiei 27 decembrie 2004 şi în care a fost publicată hotărârea Parlamentului referitoare la stabilirea datei alegerilor, a fost distribuit beneficiarilor abia pe 31 decembrie 2004, împreună cu alte numere ale aceleiaşi publicaţii. Or acest lucru poate indica faptul că data publicării hotărârii Parlamentului a fost indicată post-factum, după ce formaţiunile politice de opoziţie au sesizat frauda şi au pornit pe urmele acesteia.

Această fraudă, care pare un moft al liderului comunist nu trebuie privită ca pe ceva banal, pentru că ea deconspiră legătura dubioasă între comuniştii din Comisia Electorală Centrală, degrevaţi temporar din funcţiile partinice, şi şefia Partidului Comunist care, aflându-se sub influenţa sindromului de extindere a “epidemiei” georgiano-ucrainene peste Republica Moldova, calcă pe aceeaşi greblă ca şi Ianukovici în Ucraina în speranţa că vor avea mai mult noroc. Şi asta în condiţiile în care Voronin asigură opinia publică despre intenţia sa de a garanta în mod unilateral alegeri corecte. De fapt, agonia în care a intrat nu-i va permite, probabil, să-şi dea seama că încercările sale neinspirate de trucare a alegerilor nu fac decât să consolideze opoziţia şi să-l discrediteze în faţa observatorilor internaţionali. În plus, excesul de zel care îl domină nu-i permite să vadă o realitate: în alegerile din 1998 Partidul Comuniştilor a figurat primul în buletinele de vot, acumulând 30% din sufragii, în timp ce în 2001, figurând pe poziţia a treia a cumulat 50%. Şi atunci, ce-a câştigat Voronin prin acest truc, în afară de încă mai multă neîncredere şi un scandal politic ce promite să fie de mare rezonanţă? Acest caz poate avea, însă, şi partea lui bună – apropierea liderilor anticomunişti care au acum acelaşi interes – împiedicarea fraudării alegerilor.

Astăzi, în doua partea a zilei, Comisia Electorală Centrală urma să înregistreze principala formaţiune politică de opoziţie – Partidul Popular Creştin Democrat. Ţinând cont, însă, de ilegalităţile depistate, s-ar putea ca creştin-democraţii să refuze înregistrarea şi să solicite reluarea procedurii în strictă corespundere cu legislaţia. Dacă se va întâmpla aşa, atunci temerile lui Vladimir Voronin de ceea ce el a numit “extinderea “epidemiei” georgiano-ucrainene” vor fi întemeiate, mai ales că liderul creştin-democraţilor, Iurie Roşca, i-a promis în 2002 că-i va scurta mandatul. În plus, a nu se uita de faptul că o altă formaţiune politică de opoziţie Partidul Social-Democrat, care se află în relaţii bune cu creştin-democraţii, a solicitat deja autorizare pentru pichetarea Comisiei Electorale Centrale.