Modelul SUA – Papa Benedict al XVI-lea despre Constituţia Europeană

Europa a avut dintotdeauna o valoare deosebită pentru noul Papă Benedict al XVI-lea. În cartea sa ”Vremea schimbării pentru Europa”, el îşi manifestă grija că o societate nu poate supravieţui de-a lungul vremurilor, dacă structura ei publică este agnostică şi materialistă. Cu alte cuvinte, dacă societatea europeană lasă totul în seama domeniului privat. Constituţia comunitară garantează însă libertatea a conştiinţei morale europene. Opinia cardinalului Ratzinger:

„Cred că s-au depus mari eforturi pentru a evidenţia moştenirea creştină în elementele concrete ale Constituţiei Europene şi a formei ei juridice, eforturi soldate cu mai mult sau mai puţin succes. Totuşi nu aş considera inutilă sau eronată definirea în preambul a unei identităţi creştine. Europa ar trebui să poată spune ce este, de unde vine şi după ce standarde se orientează.”

Potrivit fostului cardinal, în Constituţia Europeană este deja ancorată ideea creştinătăţii ca factor esenţial în edificarea Europei comunitare. De aceea, noul Papă s-a exprimat în repetate rânduri împotriva aderării Turciei la UE. Iar din acest motiv, pentru noul Suveran Pontif este greu de înţeles faptul că Dumnezeu nu este invocat în preambulul noii Constituţii Europene.

„În opinia mea, constituţia federală reclamă apartenenţa poporului german la creştinătate. Dumnezeu este ancorat, de asemenea, în tradiţia americană şi anglo-saxonă. Consider nefundat argumentul că astfel ar putea fi şocate celelalte religii. Dimpotrivă, ele se şochează mai degrabă de laicizarea noastră absolută. Cred, de aceea, că aceste două lucruri trebuie să corespundă, şi anume ca în preambulul Constituţiei să fie numit fundamentul spiritual, care este neîndoielnic ancorat în moştenirea biblică , iar apoi trebuie desigur ca formele juridice aferente să corespundă specificaţiei din preambul.”, a declarat Cardinalul Josef Ratzinger.

Noul Papă Benedict al XVI-lea crede că SUA ne-ar putea servi drept exemplu în această privinţă. Statul ar trebui să consacre spaţiu religiei fără a o determina în acelaşi timp:

„Europa s-a înţepenit în bisericile de stat. Iar cei care nu doreau să aparţină nici uneia dintre ele au emigrat în America unde au creat intenţionat un stat care nu le impune o biserică, dar care nici nu este perceput ca fiind neutru din punct de vedere al religiei, ci ca un spaţiu în care religiile se pot dezvolta beneficiind de libertate de expresie în domeniul public şi nefiind exilate în sfera privată. În această privinţă avem, neîndoielnic, multe de învăţat de peste Ocean. Sunt de acord, că aceste lucruri nu se pot transfera automat în spaţiul nostru, dar prioritatea pe care statul american o acordă religiei fără a impune o religie specifică, şi faptul că profită apoi de pe urma prezenţei religiei în sfera publică, este, desigur, un aspect pozitiv”.