1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Moartea pe drumul spre Balcani

Luna aceasta, în Macedonia, 14 refugiaţi şi-au pierdut viaţa. Se aflau în nordul ţării, pe calea ferată şi au fost loviţi de tren. Grecia şi ţările de tranzit ignoră fluxul migrator.

Prezenţa bărbaţilor, femeilor şi copiilor care intră în satul Pocinja, aflat la sud de capitala macedoneană Skopje, a devenit, deja, o rutină. La fel ca în fiecare zi, joia trecută, aproape o sută de persoane, inclusiv copii, au pornit pe drumul către nordul ţării. Destinaţia lor: evident, Occidentul. Mai precis, Germania. Cei mai mulţi dintre refugiaţii ilegali din Siria, Irak, Afganistan sau Somalia se opriseră pentru o scurtă pauză, din nefericire pe şinele de cale ferată. Trenul de mare viteză Salonic-Belgrad i-a şters de pe faţa pământului.

Imediat cum i-a observat, mecanicul locomotivei a încercat disperat să frâneze şi să dea semnale sonore. Dintre ei, 14 nu au reuşit să se salveze. Când au sosit la faţa locului, poliţiştii şi echipajele medicale au fost întâmpinaţi de o imagine oribilă: peste tot, bucăţi de îmbrăcăminte şi resturi umane. Aici, autorităţile au mai descoperit alte 8 persoane, rude ale celor morţi, care au fost arestate.

Nu este pentru prima oară, când imigranţi ilegali forţează graniţa macedoneană, pierzându-şi viaţa în drumul lor către speranţă. Informaţiile oficiale arată că, numai în ultimele 12 luni, cel puţin 30 de persoane şi-au pierdut viaţa în acelaşi fel. "Macedonia este un punct deosebit de important pentru rutele de tranzit continentale, cea mai uşoară cale de acces prin care refugiaţii încearcă să ajungă în Occident", spune Turpen Stoianovici, directorul Iniţiativei Regionale pentru Migraţie, Azil şi Refugaţi din Macedonia, într-un interviu acordat Deutsche Welle.

"Oameni din Africa, Orientul Apropiat sau Afganistan ajung în Macedonia via Grecia", spune Ivo Kotevski, angajat al Ministerul de Interne din Macedonia. Este vorba de migranţi ilegali, care rareori au acte de identitate sau vreun document asupra lor. Faptul că Grecia este ea însăşi depăşită de situaţie, fără a mai putea să preia şi îngrijească alţi refugiaţi, oferă o nesperată oportunitate imigranţilor de a-şi continua drumul spre Europa de Vest via Macedonia, Serbia şi Ungaria.

Odată ajunşi în aceste ţări - cred mulţi dintre refugiaţi - călătoria devine mult mai uşoară, dat fiind că se află pe teritoriul UE şi pot pleca, nestingheriţi, către Franţa, Marea Britanie sau Germania. De multe ori, pentru a nu se rătăci, îşi aleg puncte de reper sigure, precum şinele de tren şi autostrăzile.

Ruta este însă complicată şi plină de pericole, nu doar din cauza trenurilor de mare viteză. Ziariştii din Macedonia şi Serbia au scris deseori despre atacurile unor bande criminale asupra coloanelor de refugiaţi, pe care îi fură şi abuzează. Deseori, nici autorităţile, nici centrele oficiale de preluare a refugiaţilor nu asigură o protecţie utilă fugarilor.

Într-un raport recent, organizaţia Human Rights Watch vorbeşte despre dese acţiuni ale poliţiei sârbeşti, care agresează şi şicanează refugiaţii. Aceştia din urmă, spune HRW, sunt "ameninţaţi, jigniţi şi abuzaţi". Membrii organizaţiei spun că cine este prins în apropiere de graniţa macedoneană riscă să fie foarte repede expulzat, fără proces, fără documente.

Cu toate acestea, mii şi mii de persoane îşi încearcă în continuare norocul, în speranţa de a ajunge în Europa. Pentru mulţi, capitala Serbiei reprezintă ultima "staţie", înainte de destinaţia finală: Uniunea Europeană. Una din ţările vizate de refugiaţii sirieni, irakieni sau afgani este Germania. Oamenii sunt convinşi că germanii oferă solicitanţilor de azil mai multe posibilităţi decât alte ţări. Chiar dacă puţini dintre ei ştiu însă ce îi aşteaptă în Europa, Serbia nu reprezintă o opţiune.