1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Moş Nicolae la Bucureşti

Cine e noul preşedinte al României? Şi de ce? Presa germană exultă şi, fără să fi putut reacţiona încă la remanierea guvernamentală de la Bucureşti, analizează pe larg situaţia politică şi economică a României.

Ţară ce devine pentru prima dată din 1989 încoace subiect de căpătâi pe primele pagini ale principalelor ziare apusene. Ediţiile lor online abordează pe larg şi consternanta crimă comisă într-o sinagogă din Ierusalim de terorişti palestinieni, care s-au folosit de un pistol şi arme albe, între care şi un topor, spre a asasina patru credincioşi în timpul rugăciunii.

Spaţii ample se consacră şi deteriorării tot mai perceptibile a raporturilor dintre Rusia şi vest şi, nu în ultimul rând, iritării fără precedent apărute în raporturile tot mai reci dintre Vladimir Putin, liderul regimului autoritar de la Moscova şi cancelara Germaniei, Angela Merkel.

„Surpriză în România” titrează Süddeutsche Zeitung, semnalând alegerea „ardeleanului Klaus Iohannis” ca nou preşedinte ale României”. Ca şi alte medii germane, cu excepţia postului Deutsche Welle, ziarul de stânga din München se arată uimit de succesul lui Iohannis.

Editorialul lui Klaus Brill îl califică drept „un tămăduitor sibian”. Acelaşi ziar apropiat de social-democraţii germani îl descrie pe Victor Ponta ca fiind „cu siguranţă unul dintre cei mai răi premieri din Europa”. Unul care, „dacă democraţia românească ar fi funcţionat normal, şi-ar fi pierdut de mult înaltele dregătorii de şef al guvernului şi al partidului social-democrat".

Ziarul evocă în context ceea ce numeşte textual „lipsa lui de integritate”, aminteşte că şi-a plagiat teza de doctorat şi menţionează modul în care Ponta a încercat să-şi acopere nefăcutele prin demiterea comisiei îndrituite să constate furtul intelectual comis. Süddeutsche Zeitung trece în revistă şi unele din „metodele similare” prin care aparatul premierului a încercat să împiedice vicotria lui Iohannis în campania electorală, de pildă obstrucţionând votul românilor din străinătate.

Comentatorul ziarului de stânga din München îşi motivează „bucuria, care ar trebui să-i anime pe toţi democraţii din Europa în urma grandiosului eşec” al liderului PSD, o bucurie „celebrată în România ca istorică victorie a cinstei şi a bunului simţ asupra mafiei şi corupţiei” într-un mod foarte clar. Ziaristul bavarez schiţează în context trăsăturile esenţiale ale acelor doi foşti candidaţi la preşedinţia României, scriind că „Ponta reprezintă vechiul regim” comunist, „un ancien regime care nu s-a prăbuşit de fapt niciodată”.

Dimpotrivă, acest regim s-a perpetuat, de pildă în persoana fostului premier Adrian Năstase”, cel condamnat pentru corupţie, care „a fost părintele spiritual şi îndrumătorul de doctorat al lui Ponta”. Cel din urmă, relevă în continuare ziaristul german, este un „populist” ahtiat de putere, figura de proră a unui sistem corupt şi clientelar, care nu-i include, fireşte doar pe social-democraţi”.

Klaus Brill nu uită nici promisiunile sale electorale, „iresponsabile din punct de vedere bugetar”, nici lovitura de stat din 2012, când Ponta „a încercat să acapareze controlul asupra altor instanţe de stat”, între care Curtea Constituţională.

În revanşă, Klaus Iohannis ar fi, din unghiul ziaristului din München, exponentul „victoriei bunului simţ asupra corupţiei”, fiind un om politic „necontaminat de scandaluri şi orientat spre un curs pragmatic”, în ciuda „complicităţii fostului PNL cu maşinaţiunile lui Ponta”. În fine, Süddeutsche Zeitung estimează că alegerea lui Iohannis reprezintă „o mică schimbare epocală”, pentru că poporul şi-a documentat (la urne) voinţa tămăduirii democraţiei defecte”.

Bucuria primirii de cadouri de Crăciun domneşte şi pe prima pagină a ziarului Die Welt, care semnalează încă din titlul editorialului său prezenţa, în capitala României, a lui Moş Nicolae, în speţă, textual, a lui „Santa Klaus la Bucureşti”.

În final, scrie ziarul, „s-a întâmplat ca în fotbal. Neamţul a câştigat”. Lăsând gluma la o parte, cotidianul berlinez, relevă prezenţa masivă la vot şi rolul jucat de românii din străinătate, observând că speranţele investite în Iohannis „sunt uriaşe”. Noul prşedinte al României va fie nevoit de-acum încolo „să demonstreze că un bun edil e în stare să conducă o naţiune divizată şi economic paralizată. Va fi o muncă extrem de dură”, mai estimează acelaşi cotidian.

Care încheie pe o notă optimistă, ce ar putea la rigoare sugera că imaginea românilor s-a ameliorat brusc şi net în străinătate. Ziarul scrie că, „într-o epocă în care poftele de putere ale Rusiei se resimt şi la Bucureşti”, alegerea unui german în funcţia de şef al statului (român) e un act având şi semnificaţii politice externe. Căci românii îşi documentează astfel „ataşamentul la virtuţile şi valorile occidentale şi europene”.

Sub titlul „Preşedintele Johannis” i se adresează felicitări sibianului şi pe prima pagină a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Care-i consacră nu doar un amănunţit articol, referitor la intenţia noului preşdinte al României de a combate corupţia, ci şi un amplu editorial, semnat de Karl-Peter Schwarz. Alegerea în funcţia supremă a sibianului e, potrivit lui, imposibil de calificat altfel decât drept „istorică”. Nu doar din pricina originii etnice şi confesionale a viitorului şef al statului român, ci pentru că, datorită victoriei sale, „România avansează din periferia, spre centrul Europei”.

Succesul lui, mai notează jurnalistul din Frankfurt ar arăta că românii „vor ancorarea fermă a ţării în alianţele occiden tale şi nu edificarea de punţi spre Rusia şi China, aşa cum a propus Ponta în campania sa electorală”.

Editorialul cotidianului de dreapta din Frankfurt mai evocă importanţa geopolitică pentru alianţa nordatlantică a României, „un stat riveran al Mării Negre, situat în vecinătatea Ucrainei”. În context se evidenţiază „interesul” lumii libere şi „în special al Statelor Unite pentru ca în ţară „să se impună statul de drept, să se stabilizeze democraţia şi să se împingă îndărăt corupţia politică”. Fiindcă în România, „o ţară foarte expusă poftelor expansioniste ruseşti, reţelele fostei securităţi continuă să fie active şi să fie un risc de securitate”. Or, alegerea lui Iohannis „nu înlătură acest risc, dar îl reduce”.

Ziarul din Frankfurt aminteşte de promisiunile lui Iohannis, de a respecta independenţa justiţiei şi de a nu permite ingerinţa politicului în treburile ei. Editorialul evocă meritele majore şi bătăliile politice duse de Traian Băsescu, care „a pus capăt erei foştilor comunişti Iliescu şi Năstase, precum şi succesele substanţiale, fără egal în alte ţări, obţinute de magistraţii români în combaterea corupţiei la nivel înalt, în rândul politicienilor şi funcţionarilor publici.

„Ponta ar fi vrut să pună capăt, ca preşedinte, acestei lupte”, mai estimează comentatorul influentului ziar conservator din Frankfurt, în opinia căruia „românii au demonstrat cât de mult iubesc libertatea” dând şi „lehamitei politice din Europa o lecţie cu privire la forţa angajamentului civic”. Evocând cozile interminabile din faţa secţiilor de votare din străinătate, editorialistul consideră că românii au cu adevărat motive "să fie mândri de ei".