1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Mizele ascunse ale cvorumului la referendum

Cei care l-au susţinut pe preşedinte în 2012 sunt interesaţi să susţină păstrarea cvorumului de participare. În joc se află teoria „loviturii de stat” şi temeiul propriei legitimităţi politice.

Partidul Poporului Dan Diaconescu a anunţat că va ataca legea la Curtea Constituţională dacă va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor şi cu siguranţă că PDL i se va alătura. Democrat liberalii sunt conştienţi că scăderea pragului de participare va delegitima, retroactiv, cvorumul instituit la demiterea preşedintelui. Chiar dacă preşedintele a rămas în funcţie, se va putea spune, încă o dată, că a fost salvat de o decizie arbitrară. Interpretarea aceasta este încurajată puternic şi de comentariile juridice ale Comisiei de la Venaţia, care a arătat că instituirea cvorumului de participare produce efecte perverse, stimulând boicotul. Aşadar toţi aceia care l-au susţinut pe preşedinte în 2012 sunt astăzi interesaţi să susţină păstrarea cvorumului de participare. În joc se află nu doar onoarea lor personală, dar şi teoria „loviturii de stat” şi temeiul propriei legitimităţi politice. Grupările şi persoanele care, mizând pe o carte radicală, au susţinut că apără democraţia împotriva unei lovituri de stat se vor vedea ele însele delegitimate, dacă acceptă revizuirea condiţiilor în care s-a desfăşurat referendumul din 2012.

Toate acestea explică de ce politicieni inteligenţi şi care înţeleg prea bine argumentele de ordin juridic ca şi pe cele de ordin practic se opun astăzi, cu toate mijloacele, unei legi raţionale. Unii recurg la o spectaculoasă acrobaţie verbală, căutând să arate că reducerea cvorumului ar fi un act nu doar nedemocratic, ci chiar anti-democratic. Aceştia ignoră însă şi situaţia particulară a României care are un număr extrem de mare de cetăţeni cu drept de vot în afara graniţelor şi care, prin urmare, nu ar putea cu adevărat să participe la realizarea cvorumului. Fără să existe o lege a votului prin corespondenţă, expatriaţii nu ar putea să fie în mod corect socotiţi printre potenţialii votanţi.

Toate statisticile electorale au arătat că participarea la vot a românilor din străinătate a fost mereu foarte scăzută. De exemplu, la alegerile generale din noiembrie 2008 au votat din străinătate doar 24.000 de alegători, ceea ce ar însemna aproximativ 1% din diaspora românească. La alegerile prezidenţiale din 2009 s-a înregistrat un record prin prezenţa la urne a unui număr de peste 94 000 de alegători, care nu reprezintă însă decât aproximativ 4% din totalul celor cu drept de vot.

Dacă reuşim să depăşim polemica pro şi anti Băsescu care a distorsionat în mod grav dezbaterea publică, vom putea spune cu mai multă seninătate că nu putem aduna 2,5 milioane de alegători potenţiali din diaspora la un cvorum de participare obligatoriu, câtă vreme numărul cel mai mare de votanţi nu a depăşit 4%. La rigoare, cei care susţin că reducerea cvorumului este neconstituţională, ar trebui să admită scăderea alegătorilor care nu au domiciliul stabil în ţară. Acest lucru nu ar limita în niciun fel dreptul diasporei de a vota, dar ar elimina barierele artificiale în calea validării unui referendum.

Opoziţia are însă şi interesul, discutabil, de a bloca modificarea Constituţiei. Ar fi întrucâtva o reeditare a referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu şi o revanşă pentru alegerile din noiembrie 2012. La fel ca în vara anului trecut, partizanii preşedintelui se vor coaliza organizând boicotarea referendumului de aprobare a Constituţiei. Din acest motiv politicienii inteligenţi şi exersaţi în subiectele dreptului constituţional de pe băncile opoziţiei preferă să nu participe la dezbaterile organizate de Forumul Constituţional, organizând eventual dezbateri separate. Este o pierdere pentru toţi şi un exemplu de politică mărginită.