1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Mizează şi Moscova pe Obama?

Şi Moscova mizează pe Obama, crede NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, comentând schimbările de macaz survenite în cursul politic al Washingtonului după instalarea la Casa Albă a primului preşedinte de culoare al Statelor Unite.

default

Confruntat cu anunţata disponibilitate a Rusiei de a renunţa la staţionarea rachetelor „Iskander” în Kaliningrad, Obama nu dispune de prea multe opţiuni: el poate reacţiona la transparenta mutare de pe tabla de şah sau o poate ignora. A doua soluţie ar fi cea mai inteligentă, crede ziarul elveţian citat.

În discuţie se află retragerea unor piese de pe tabla de şah a politicii internaţionale, consideră Michael Stürmer, editorialistul cotidianului DIE WELT în textul unui comentariu publicat în ediţia de azi a ziarului german. După ce li se reaminteşte cititorilor că disponibilitatea Moscovei de a renunţa la instalaţiile din Kaliningrad este condiţionată evident, de renunţarea Washingtonului la scutul antirachetă din Polonia şi Cehia, autorul articolului consideră următoarele: ”Riposta americană la un ipotetic atac în viitor comis de Iran cu rachete dotate cu focoase nucleare în direcţia apusului, a fost dintru început prematură tehnic şi falsă diplomatic”.

Ea fusese preconizată de administraţia Bush, în special de Pentagon şi de complexul militaro-industrial care-i este asociat acestuia. Reacţia rusă la pasul american a fost cât se poate de dură, deşi Putin a făcut şi oferta unei cooperări în combaterea pericolului prin amplasarea unui radar comun în Azerbaidjan, ofertă respinsă însă de americani.

Acum a sosit momentul unei primeniri a relaţiilor diplomatice şi fiindcă întreaga situaţie din Orientul Apropiat şi Mijlociu, ambiţiile Iranului, lipsa de putere a arabilor conservatori, conflictul israeliano-palestinian sau Pakistanul reclamă mai mult decât oricând un grad maxim de abilitate în relaţiile dintre state şi puteri. Fără Rusia, care se vrea respectată ca mare putere situaţia nu se va modifica în sensul dorit. Obama, spre deosebire de predecesorii săi, va fi obligat să formuleze priorităţile: destul de tîrziu dar nu prea tîrziu.

Deocamdată, semnalele sunt pozitive, deduce CORRIERE DELLA SERA în urma convorbirilor telefonice purtate de Barack Obama şi Dimitri Medvedev.

Rusia are şi ea motive serioase pentru a fi interesată în ameliorarea relaţiilor ei cu Washingtonul, relevă THE INDEPENDENT şi enumeră: „ … războiul din Georgia, conflictul gazelor cu Ucraina - au cam şifonat imaginea internaţională a Moscovei şi, nu în ultimă instanţă, Rusia a fost grav afectată de criza financiară. Apoi Medvedev nu a făcut un secret din dorinţa Kremlinului de a se bucura de respect pe scena internaţională. Politica lui Obama care mizează pe multilateralism,” conchide ziarul britanic, „este favorabilă ambelor părţi”.

Ceea ce nu se ştie este dacă iniţiativele şi cultura politică a lui Obama vor putea fi înţelese de Rusia, China, Coreea de Nord sau Iran, dacă acestea nu cumva vor interpreta mâna întinsă drept gest de slăbiciune, atrage atenţia JYLLANDS-POSTEN.

Pînă una alta la Davos, la inaugurarea lucrărilor Forumului Economic Mondial, China nu a cruţat America de împunsături critice iar Putin le-a expus într-un ton critic dar „ … binemeritat capitaliştilor occidentali concepţia sa despre etica managerială, transparenţă şi bilanţuri economice şi financiare” scrie LA REPUBBLICA.

Să nu ne facem iluzii avertizează TAGESZEITUNG de la Berlin: la Davos nu se va naşte o altă lume. Iar cei 1400 de şefi de concerne, reuniţi în nobila staţiune alpină, tremură de frica virusului recesiunii mai mult decât de criza în sine.

Un prim rezultat al summitului de la Davos ar fi dobândirea conştiinţei de către şefii de guvern, manageri şi marii întreprinzători şi bancheri, că a acţiona individual în această criză globală este cea mai sigură cale care duce la eşec – conchide DIE WELT.

Papa este şeful unei comunităţi de credinţă care însă există şi acţionează în această lume iar biserica catolică este, fie că vrea sau nu, o putere lumească, un factor care influenţează şi determină mersul istoriei - scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, comentând extrem de controversata decizie a Papei Benedict al XVI-lea de a reveni asupra excomunicării unor episcopi tradiţionalişti care s-au opus reformelor, dintre care unul este un negaţionist al Holocaustului. În urma acestui „faux pas” rabinatul superior al Israelului a rupt contactele cu Vaticanul. „Oare nu şi-a dat cu adevărat seama Papa Benedict al XVI-lea ce repercusiuni politice grave poate avea reabilitarea episcopilor tradiţionalişti, în vederea aşa zisei depăşiri a unei schisme interne în biserica catolică ?” - se întreabă în final autorul comentariului publicat în cotidianul german citat.

Acelaşi cotidian publică recenzia unei lucrări consacrate Holocaustului comis pe teritoriul sovietic între 1941 şi 1945. Autorul, Ilia Altmann ,un Nestor al studierii Holocaustului pe teritoriul Federaţiei Ruse, relevă autorul cronicii, aduce, din perspectiva propriei sale viziuni, unele corecturi şi studiilor întreprinse de Radu Ioanid asupra Holocaustului în România.

„Peste şapte cetăţi” se intitulează un articol publicat în DIE WELT consacrat turneului pe care cântăreţul german Peter Maffay originar din Transilvania, îl întreprinde în Germania. Articolul sublinează angajamentul umanitar al starului de muzică rock prin intenţia de a înfiinţa şi în România o tabără pentru copiii marginalizaţi social.

În sfîrşit, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG semnalează faptul că deşi turismul a avut de câştigat în Europa de răsărit de pe urma aderării unor state la Uniunea Europeană, mai sunt multe de făcut iar strategiile de dezvoltare pe termen lung se lasă încă aşteptate.