1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Miza ruperii USL: alegerile prezidențiale

Ruperea USL, prin retragerea de către PNL a miniştrilor şi secretarilor de stat liberali din guvern, pare la acest moment o mişcare politică de neînţeles.

Crin Antonescu, aici în scurta perioadă în care a ocupat funcția de președinte interimar al României

Crin Antonescu, aici în scurta perioadă în care a ocupat funcția de președinte interimar al României

Constituirea alianţei de stînga USD a fost semnalul prin care liberalii au primit practic un ultimatum: fie vă mulţumiţi cu ce aveţi, fie părăsiţi guvernul, fiindcă noi vom putea crea o nouă majoritate parlamentară împreună cu grupul minorităţilor şi UDMR.

În faţa declaraţiilor dure din ultimele zile, te întrebi cum de au putut PSD şi PNL să guverneze împreună aproape doi ani. De pildă Ludovic Orban, deşi cunoscut ca un adversar al lui Antonescu, a declarat: "PNL nu putea decît să ia decizia de a nu mai fi în cîrdăşie cu cei care fac zid împotriva baronilor corupţi, cu cei care duc România într-o direcţie greşită."

Majoritatea parlamentară zdrobitoare de 70% a USL s-a fracturat nu din cauza unor dezacorduri ideologice, ci pentru că miza alegerilor prezidenţiale din noiembrie este enormă. Unul din "marile proiecte" ale USL, anume revizuirea Constituţiei, a eşuat practic cu acordul ambelor părţi. Noul preşedinte va avea atribuţii executive însemnate, ca şi acum.

Să ne imaginăm că USL ar fi rezistat pînă la alegerile prezidenţiale şi că l-ar fi susţinut, conform protocolului, pe Crin Antonescu pentru funcţia de preşedinte. Oricît de mult s-ar eroda guvernarea pînă la toamnă, prin maşinăria de vot a USL şi prin televiziunile aservite puterii Crin Antonescu ar fi avut toate şansele să fie ales preşedinte chiar din primul tur de scrutin, în condiţiile în care partidele din opoziţia de centru-dreapta nu au căzut nici acum de acord asupra unui candidat unic.

Este limpede că PSD îşi doreşte funcţia de preşedinte şi că nu a cedat în faţa "problemei Iohannis", o falsă problemă, pentru a-i obliga pe liberali să treacă în opoziţie şi pentru a-şi putea lansa, în felul acesta, propriul candidat. E adevărat că, de acum, PSD va plăti singur costurile guvernării, cum la fel de adevărat e că PNL va fi acuzat că a părăsit guvernarea trădîndu-şi în acelaşi timp electoratul. Un electorat în mare parte eterogen, contaminat de stînga.

Partea bună a ieşirii PNL de la guvernare este că se va echilibra raportul de forţe dintre putere şi opoziţie în parlament. Vom avea însă o opoziţie divizată, pe mai multe voci, care nu e sigur că va găsi formula de colaborare pentru a cenzura de fiecare dată derapajele majorităţii parlamentare şi ale guvernului. Chiar în aceste zile, Vasile Blaga a declarat că PDL nu va semna o eventuală moţiune de cenzură iniţiată de PNL împotriva guvernului Ponta. Purtătoarea de cuvînt din oficiu a PMP, Elena Udrea, a afirmat contrariul, susţinînd că parlamentarii partidului vor vota orice moţiune împotriva guvernului Ponta, indiferent cine o va iniţia.

PNL nu are altă soluţie în momentul de faţă decît să facă o opoziţie susţinută de principii cu adevărat liberale, principii care nu au fost puse în practică în timpul guvernării. Trebuie să-şi recîştige propriul electorat, diluat acum în electoratul USL. Proiectul "Jos Băsescu" nu mai e suficient pentru liberali. PNL are de luptat cu el însuşi, un partid în care îi regăsim pe Relu Fenechiu, condamnat definitiv, pe Dan Radu Ruşanu şi Daniel Chiţoiu, urmăriţi penal de DNA în dosarul ASF.

În timp ce stînga s-a regrupat, partidele de dreapta şi centru-dreapta vor avea mult de lucru pînă să ajungă la un proiect comun, pe care electoratul de dreapta îl aşteaptă. Mai ales acel electorat care refuză să participe la vot.