1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Mituri despre refugiaţi

"În Europa trăiesc cei mai mulţi refugiaţi. Ei ne iau joburile, Europa suferă economic din cauza lor. Iar cei din Balcani vin aici doar pentru ajutoarele sociale". Doar câteva mituri despre refugiaţi. Mai sunt şi altele.

De ce preluăm noi, germanii, refugiaţi?

Germania respectă legea fundamentală, în care se spune că "oamenii persecutaţi politic au dreptul să primească azil". Este vorba despre persoane cărora, din pricina convingerilor politice personale, le este lezată demnitatea.

Refugiaţii primesc mai mulţi bani decât germanii

Solicitanţii de azil, toleraţii şi, parţial, alţi refugiaţi au primit timp de 20 de ani sume cu aproximativ 30 la sută mai mici decât cele necesare unei existenţe demne. Abia în vara anului 2012, Curtea Constituţională a criticat aceste sume, declarându-le "evident insuficiente". În timp ce ajutorul social de tip Hartz IV este de 399 de euro lunar, un solicitant de azil poate primi o sumă între 281 şi 352 de euro.

Conform informaţiilor organizaţiei Pro Asyl, refugiaţii primesc o parte din bani sub formă de bonuri de masă sau carduri electronice, care nu pot fi folosite decât pentru plata anumitor produse, exclusiv în magazinele stabilite de autorităţi. Dreptul de a solicita ajutor social nu îl au decât refugiaţii recunoscuţi ca atare.

Străinii ne fură locurile de muncă

Refugiaţii nu au voie nici să muncească, nici să facă ucenicie în lipsa permisului de muncă. Solicitanţii de azil şi străinii toleraţi nu au voie să muncească în primele 3 luni ale şederii lor în Germania. Chiar şi după această perioadă, şansele lor de găsi un loc de muncă sunt limitate, pentru că există categorii de persoane favorizate - germanii, alţi cetăţeni ai UE sau refugiaţii cărora le-a fost recunoscut statutul ca atare. Solicitanţii de azil şi refugiaţii toleraţi au voie să lucreze abia după 15 luni de şedere în Germania.

Refugiaţii vin aproape numai în Europa

Peste 80 la sută din cei 59 de milioane de refugiaţi la nivelul întregii lumi rămân în regiunile lor de origine. În primul rând pentru că speră să poată reveni rapid în ţara lor, dar şi pentru că le lipsesc mijloacele să fugă mai departe. Cea mai mare parte a refugiaţilor din zone de război precum Siria şi Irak a fost preluată de statele vecine din Orientul Apropiat, nu de Europa. ONU informează că doar numărul sirienilor care s-au salvat în ţări vecine depăşeşte 4 milioane.

Germania preia cei mai mulţi refugiaţi

Numărul celor care caută azil în Germania a atins un nou record: în 2014 au fost 170.000 de persoane, iar în 2015 autorităţile se aşteaptă la 450.000. Doar la nivel european Germania este într-adevăr ţara care se confruntă cu cele mai multe cereri de azil. Dacă raportăm aceste cifre la numărul locuitorilor, ele se relativizează.

Refugiaţii din Balcani sunt refugiaţi economici

În Balcani nu există război civil, motiv pentru care mulţi germani consideră că oamenii din această regiune, care solicită azil în Germania, o fac din raţiuni strict economice. În mijlocul Europei, oamenii suferă. Discriminaţi sunt mai ales romii sârbi şi kosovari. Spre deosebire de cetăţenii din UE care caută un loc de muncă în alte state, ei nu beneficiază de libertate de mişcare, motiv pentru care singurul instrument pe care îl au la îndemână este să ceară azil. Ţări precum Finlanda şi Elveţia consideră îndreptăţite aproximativ 40 la sută din cererile de azil ale refugiaţilor sârbi şi kosovari. Germania îi trimite acasă aproape pe toţi dintre aceştia.