1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Mituri în jurul lui Hitler

Mituri se nasc de când e lumea. Nici perioada nazistă n-a făcut excepţie căci masele aveau nevoie de eroi, iar naziştii aveau nevoie să convingă masele de bunele lor intenţii.

default

Autostrada Frankfurt- Darmstadt

"Şi înainte de a se fi scurs şase ani o operă grandioasă va sta mărturie voinţei noastre, a hărniciei noastre, a capacităţilor şi determinării noastre". Septembrie 1933. Într-un film de propagandă, Adolf Hitler vorbea despre viitoarele autostrăzi ale Reich-ului. Doi ani mai târziu era inaugurat cu mare fast primul tronson de autostradă pe ruta Frankfurt-Darmstadt. De atunci, Hitler a fost considerat nu numai "creatorul" autostrăzilor din Germania, ci şi liderul care ar fi reuşit să combată şomajul masiv de la începutul anilor ´30.

Or, după cum explică Wolfgang Benz, istoric şi director al Centrului berlinez pentru Studiul Antisemismului, acest mit "este complet fals. Hitler n-a trebuit să descopere nimic, ci numai să scoată nişte planuri dintr-un sertar. Dar i-a plăcut postura de inventator şi lumea l-a crezut. Nu construirea autostrăzilor a dus la scăderea numărului de şomeri, ci industria de armament."

HAFRABA (Societatea pentru proiectarea autostrăzii Hamburg-Frankfurt- Basel) a existat cu mult înainte de a veni Hitler la putere. Proiectul pentru construirea unei reţele de autostrăzi a fost pus la punct în anii ´20.

În ceea ce priveşte şomajul, cifrele vorbesc de la sine: în 1934, cei 50.000 de muncitori care lucrau la autostradă erau cei mai prost plătiţi angajaţi din Germania. Numărul şomerilor, de 6 milioane la începutul anilor ´30, s-a redus la 2,5 milioane şi a continuat să scadă. Pregătirile de război erau în toi. În 1930 cheltuielile cu înarmarea reprezentau 5% din bugetul de stat. În 1937 erau de nenumărate ori mai mari.

"Hilter şi oamenii lui au investit banii poporului în armament, în speranţa că investiţia va fi recuperată prin câştigarea războiului. Astfel, povara datoriilor a căzut pe umerii copiilor şi nepoţilor", adaugă Wolfgang Benz.

Rău sau bun?

Bau der Reichsautobahn Frankfurt-Heidelberg

Dar, construcţia autostrăzilor şi combaterea şomajului nu sunt singurele mituri născute în perioada nazistă. La fel de puternică este şi convingerea că străzile ar fi fost mai sigure, sau basmul potrivit căruia pe vremea celui de-al treilea Reich rata criminalităţii ar fi fost mai mică:

"Povestea s-a născut în condiţiile în care statisticile au fost manipulate. Anumite delicte nici măcar nu au fost incluse în statistici, întrucât cazurile nu au ajuns la tribunal, ci în faţa anumitor instanţe speciale. În aceste condiţii e uşor să spui că nu există criminalitate. În timpul războiului au fost comise mai multe infracţiuni şi delicte minore decât înaintea venirii lui Hitler la putere" - afirmă Wolfgang Benz.

Un singur mit este imposibil de distrus: acela că regimul lui Hitler ar fi avut şi părţi bune, că nu totul a fost rău:

"Motivele sunt de natură psihologică. Celor care au trăit atunci le este greu să admită că au fost vremuri în care s-au întâmplat numai lucruri negative. Poate pentru unii oameni au fost şi perioade bune, cel puţin până la izbucnirea războiului. Iar aceşti oameni nu le permit acum istoricilor şi pedagogilor să păteze imaginea acelor vremuri.

Pentru ei autostrăzile sunt o mare realizare; acestea există şi-n ziua de astăzi. Trebuie să condamnăm regimul şi crimele lui şi să păstrăm ce a fost bun - spun ei. Este o necesitate personală să te aperi, susţinând nu că ai trăit într-un regim nedrept, ci într-unul în care s-ar fi întâmplat şi lucruri bune."

Autori: Günther Birkenstock, Claudia Ştefan
Redactor: Petre M. Iancu