1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Mitinguri electorale în jurul imigranţilor din Duisburg

Pe măsură ce se apropie alegerile, blocul imigranţilor sud-est-europeni din Duisburg devine tot mai vizibil.

Circa 300 de oameni au manifestat, joi la amiază, pe strada In den Peschen din Duisburg, în imediata vecinătate a aşa-zisului "bloc-problemă" locuit de imigranţi originari din România şi Bulgaria. Dintre cei prezenţi, numai vreo cinci reprezentau tabăra populiştilor xenofobi, de dreapta, organizaţi sub denumirea ProNRW, grupare care, de altfel, auşi chemat la o demonstraţie împotriva a ccea ce numesc "solicitanţi abuzivi de azil". În replică, mai multe zeci de susţinători ai unor grupări sindicale, civice şi politice de stânga au răspuns chemării la contra-manifestaţie lansate de primarul social-democrat Sören Link şi ministrul de Interne al landului Renania de Nord - Westfalia, Ralf Jäger, originar, de altfel, din Duisburg. Între cele două tabere s-au intercalat forţele de ordine, mai numeroase decât protestatarii de ambele culori, şi o mână de cetăţeni care nu îşi doresc decât ca întregul tărăboi stârnit în jurul "blocului-problemă" să ia sfârşit; e greu de spus, însă, de partea cui se află aceştia din urmă.

Mitingul de la Duisburg survine la mai puţin de o săptămână de la o seară violentă în vecinătatea blocului din In den Peschen. Participanţii la o dezbatere dedicată subiectului "integrarea noilor imigranţi" fuseseră atacaţi cu gaze lacrimogene şi răngi metalice de către membrii unei grupări anti-fasciste. În incidentele ce au rumat au fost implicaţi şi câţiva dintre imigranţii români, aceştia fiind reţinuţi pentru că le-au ripostat violent poliţiştilor aflaţi în misiune.

Deutschland Roma in Duisburg Rheinhausen

"Blocul problemă" din Duisburg

Poliţia locală şi-ar dori să fie mai prezentă în zona clădirii care face, săptămânal, de aproape un an (şi mai cu seamă pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare germane), cel puţin un titlu de primă pagină. Autorităţile se plâng, însă, că problemele cele mai spinoase şi-ar avea originea dincolo de zona operativă a forţelor de ordine şi că acestea din urmă se simt legate de mâini prin contractul dintre chiriaşi şi proprietarul locuinţei, un cetăţean ex-iugoslav care, între alte activităţi dubioase pe care le practică, este patronul unui bordel în zona roşie a oraşului Duisburg. În fapt: conform legislaţiei în vigoare, un număr maxim al locatarilor poate fi impus doar în înţelegerea convenită între părţile contractuale. Responsabilii de land încearcă să modifice, în prezent, normele: fiecare locatar adult trebuie să dispună de nouă metri pătraţi, copiii de şase metri pătraţi. Pentru imigranţii sud-est-europeni, o asemenea amendare a legii pare un atentat la integritatea familiei, unul dintre locuitorii casei din Duisburg întrebându-se dacă, având şapte copii, va trebui să renunţe la câţiva pentru a nu încălca prevederile legale. Vorbind de copii, trebuie menţionat că aceştia sunt şi principala sursă de venit a multora dintre imigranţi: dacă, în absenţa dreptului de muncă, nu au acces la asistenţa socială; în schimb, dacă îşi înscriu copiii într-o formă de învăţământ, primesc între 150 şi 500 de euro lunar, în funcţie de vârsta copilului.

De fapt, pentru rezolvarea problemei "imigranţilor sărăciei", oficialităţile locale solicită sprijin pe trei nivele: guvernul de land ar trebui să ajute financiar la integrarea celor sosiţi, deja, în comunităţile locale (acestea din urmă declarându-se depăşite de efortul bugetar); Executivul de la Berlin este chemat să asigure instituirea interdicţiei de revenire în Republica Federală pentru persoanele care au încălcat legislaţia germană; în fine, de la Uniunea Europeană se aşteaptă presiuni la adresa Bulgariei şi României, în aşa fel încât celor ce aleg să migreze în Germania să le fie oferite perspective în ţările de origine.