1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Mitingul USL şi tentaţia resentimentului

Ceea ce nu înţeleg principalii lideri politici din România, preşedintele Traian Băsescu, prim-ministrul Victor Ponta şi preşedintele Senatului Crin Antonescu este faptul că, în esenţă, se află în aceeaşi barcă.

Victor Ponta

Victor Ponta

Mitingul USL organizat pe cel mai mare stadion din Bucureşti a exprimat în primul rând dorinţa liderilor guvernamentali de a fi recunoscuţi pe plan european. Discursul lor paradoxal se leagă intim de legitimitatea lor refuzată.

România se găseşte într-o situaţie politică delicată şi riscantă şi de aceea se cuvine să discernem sensurile cu grijă şi să nu punem paie pe foc. Există tentaţia de a descrie ceea ce se petrece la Bucureşti ca pe o formă de anarhie anti-europeană, dar ar fi greşit şi ar duce la grave neînţelegeri.

În realitate, liderii USL nu îşi doresc nimic mai mult în clipa de faţă (cu excepţia câştigării alegerilor!) decât să fie recunoscuţi ca parteneri legitimi în toate cercurile politice europene. Nevoia lor de recunoaştere, thymos-ul de care vorbeşte Francis Fukuyama, contează încă enorm pentru politicienii români, care trăiesc sentimentul dureros al marginalităţii.

Cu toate că se află în tabăra opusă, Traian Băsescu a fost animat mereu de exact aceleaşi impulsuri, aşa cum am văzut şi ieri la congesul PPE când a combătut energic varianta Europei cu două viteze. În cazul românilor funcţionează perfect ceea ce Fukuyama, descriind tranziţia istorică către modernitate, numea izothymia, adică dorinţa de a fi recunoscut drept egalul altor oameni. Analogia pare forţată, dar dacă nu observăm că societatea românească se raportează permanent la Europa occidentală ca reper primordial, nu înţelegem cu adevărat ce se întâmplă. Iar răbufnirile orgolioase ele însele nu pot fi decriptate decât în acest context al emancipării „europene”.

E suficient să ne amintim că, până la criza din vară, când cel mai puternic lider popular european, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a sancţionat acţiunea USL, nici unul dintre liderii acestei alianţe nu a avut manifestări sau accente ”anti-europene”. Dimpotrivă, ei au căutat, aşa cum au făcut mereu opozanţii români din ultimii 20 de ani, să obţină recunoaştere şi susţinere europeană. În luna ianuarie a acestui an, care pare deja atât de îndepărtată, Victor Ponta se afla la Parlamentul european unde căuta să obţină sprijin moral împotriva administraţiei PDL de la Bucureşti.

Aşadar, tonul mitingului de ieri, îndreptat excesiv împotriva preşedintelui Băsescu, tocmai ca să nu se abată asupra liderilor europeni, exprimă nu o opoziţie programatică faţă de Europa, ci resentimentul corelat unui refuz. Aici se află marea încercare a lui Victor Ponta şi a lui Crin Antonescu, aceea de a nu ceda tentaţiei resentimentului, mai ales că germanii, cu precădere. au continuat să exprime opinii severe. Cancelarul Germaniei Angela Merkel şi-a început ieri discursul cu următoarele cuvinte uşor decriptabile: ”Mulţumesc preşedintelui Traian Băsescu că ne-a permis să ne întrunim în acest loc pentru a da un semnal că peste tot în Europa, democraţia va avea câştig de cauză, iar noi ne vom asigura că acest lucru se va întâmpla întotdeauna”.

Dar ceea ce nu înţeleg principalii lideri politici din România, preşedintele Traian Băsescu, prim-ministrul, Victor Ponta, şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, este faptul că, în esenţă, se află în aceeaşi barcă. Ambiţia partizanilor preşedintelui Traian Băsescu de a trasa o cezură prin corpul politic al României, delimitând pe românii ”europeni”, recunoscuţi ca atare, de românii ”neeuropeni”, şi prin urmare sancţionabili, poate fi psihologic înţeleasă şi are un sens deplin la nivel individual. Poate fi citită, de asemenea, ca ecou al unei întregi istorii a statului modern românesc, dar, raportată la realitatea politică de astăzi, pare o formă de bovarism.

Fără să comentăm excesiv, este suficient să ne amintim mişcarea liderilor PPE aşezându-se, la finele zile de ieri, pentru fotografia de grup, ca să înţelegem cum se stabilesc spontan recunoaşterile şi ierarhiile europene. De altfel un politician din Est care, în mod surprinzător a lăsat tactul deoparte, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, i-a acuzat ieri pe liderii PPE de pură "făţărnicie" atunci când vorbesc despre ”mai multă Europă”, în timp ce limitează accesul unora în Spaţiul Schengen. Cu un cavalerism admirabil, premierul Poloniei a luat apărarea prietenilor săi din România, dar prin gestul său a pus în evidenţă că această ţară, cu dreapta şi stânga laolaltă, se află în aceeaşi barcă.