1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Mita electorală dincolo de Codul penal

Mita electorală este un limbaj simbolic şi aluziv care se adresează analfabeţilor din punct de vedere politic şi care întreţine anumite forme de servitute socială.

Mita electorală nu este doar o infracţiune, ci o chestiune de moravuri. E un accident faptul că cel împotriva căruia s-a declanşat recent o anchetă penală este un fost membru PDL (trecut la PMP), căci s-ar fi găsit cazuri similare în toate partidele mari şi mai ales a celor guvernamentale (în anul alegerilor). Potrivit anchetatorilor, deputatul Florin Popescu distribuise alegătorilor din colegiul său pungi cu „pui grill” cu ajutorul unei societăţi comerciale. Mulţi ar râde de această acuzaţie, căci nimic nu pare a fi mai banal în politica românească. Într-un moment de criză internă a PDL, subiectul mitei electorale intrase o clipă în centrul atenţiei. Preşedintele Traian Băsescu lansase ideea reformării sistemului de finanţare a partidelor, argumentând că s-ar eradica în felul acesta obiceiul sacoşei electorale. Din motive care nu au fost clarificate Traian Băsescu propunea la o conferinţă a ISP interzicerea finanţării private a partidelor, dar nu a mai revenit niciodată asupra acelei idei. Era momentul în care tensiunea dintre Traian Băsescu şi Vasile Blaga atinsese punctul cel mai înalt şi anumite publicaţii răspândiseră zvonul că secretarul general al PDL ar fi fost implicat în finanţarea ilegală cu fonduri obţinute din contrabanda cu ţigări. Dar indiferent de motivele reale ale propunerii prezidenţiale fusese atinsă o zonă nevralgică pentru toate partidele. Ideea limitării finanţelor la fonduri publice era conţinută şi într-un proiect al PSD elaborat de Institutul Şincai, dar rămăsese şi acolo în planul pur al teoriei.

Problema mitei electorale este mai amplă decât aceea a finanţării căci ea ţine de un mod de gândire şi de relaţii sociale bine statornicite. Cei care primesc mita nu sunt atât de săraci, încât să se lase cumpăraţi cu o pungă de zahăr şi o sticlă de ulei (sau pui grill), după cum nu sunt nici neapărat naivi. Sunt şi cei care refuză de teamă să nu încalce legea sau pentru că nu vor să facă o promisiune pe care să nu o poată ţine. Dar specificul mitei electorale este că ea nu obligă pe nimeni la nimic, că nu presupune un contract ferm între candidatul care oferă şi alegătorul care primeşte. Mita este un cadou fără obligaţii, dar care are efecte mai subtile în planul imaginii publice. Cazul lui Florin Popescu este un exemplu foate bun. El a reuşit să convingă nişte oameni de afaceri locali să-i furnizeze o mare cantitate de pui grill, pe care să o poată distribui alegătorilor din colegiul său.

Cel care face acest lucru impresionează în două moduri. Mai întâi îşi arată simbolic ataşamentul şi devotamentul faţă de alegătorii săi. Sacoşa cu câteva lucruri nu obligă la drept vorbind pe nimeni, dar ea este o „atenţie”, care ţine de vechi moravuri româneşti. Peste tot se oferă „atenţii”, la şcoală, la doctor, la circa financiară, şamd. De la „atenţie” la mita propriu-zisă (cea contractuală) este însă o mare distanţă.

În al doilea rând, cel care oferă aceste cadouri face impresia unui om puternic, cu relaţii sau cu alte cuvinte a unui om eficient. Or, acest lucru contează mai mult decât restul. Nu sacoşa electorală în sine, cât imaginea unui om capabil să pună roţile societăţii în mişcare este aceea care poate influenţa votul. Câtă vreme legătura dintre votul dat de cetăţeni în cadrul alegerilor parlamentare şi viaţa concretă de zi cu zi rămâne greu de sesizat, forţa şi eficienţa unui candidat demonstrată pe viu contează foarte mult.

Cel mai semnificativ fapt din punct de vedere politic este că mita electorală antrenează un model social consacrat încă din perioada comunistă bazat pe reţele personale paralele şi relaţii de vasalitate. Corupţia era un fel de a lupta împotriva statului opresiv. Chiar dacă a oferi mici cadouri nu pare ceva foarte grav, ceea ce trebuie reţinut este că prin acest procedeu sunt speculate şi întreţinute vechi tare ale societăţii. Mita electorală este un limbaj simbolic şi aluziv care se adresează „analfabeţilor”, întreţinând în cele din urmă anumite forme de servitute socială. Codul penal nu poate reţine toate aceste consideraţii, dar ele trebuie preluate într-o reflecţie politică mai amplă.