1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Misterele Revoluţiei şi ale României

Sub incidenţa celor 20 de ani împliniţi de la răsturnarea dictaturii comuniste în România şi de la executarea cuplului Ceauşescu, ziarele continuă să scruteze „misterele Revoluţiei”.

default

Afişul manifestaţiei "Ziua de Acţiune România", organizată succesiv în 1988 şi 1989

Comemorarea eroilor şi întrebările care-şi aşteaptă răspuns – sub acest titlu, cotidianul DIE WELT publică pe prima pagină fotografia color a cimitirului eroilor din Bucureşti, ale căror pietre funerare sunt împodobite cu flori şi benzi tricolore, la cei 20 de ani care au trecut de la Revoluţia Română.

În interiorul ziarului, în interviul intitulat Executarea lui Ceauşescu a fost decisă deja înaintea procesului – Dan Voinea face cîteva mărturisiri. Cel care în 1989 a fost desemnat procuror în cazul procesului intentat dictatorului şi consoartei sale, evocă împrejurările în care a avut loc ceea ce în Germania, dar nu numai aici, trece drept o farsă juridică,

Voinea afirmă că şi-ar fi dorit un proces de durată, după toate regulile jurisprudenţei, un proces care să fi contribuit şi la elucidarea tuturor ororilor comise în numele comunismului. Crede însă că un astfel de proces a fost indezirabil fiindcă toate detaliile capetelor de acuzare s-ar fi îndreptat nu numai împotriva lui Ceauşescu dar şi a celor care au sprijinit r egimul. Dacă nici pînă azi nu li s-a făcut dreptate celor peste o mie de victime ale re vo luţiei este pentru că nu sunt cunoscuţi vinovaţii. Judecarea şi condamnarea acestora rămîne una din sarcinile de viitor ale societăţii şi clasei politice, iar faptul că acest necesar act de justiţie a fost amînat într-atît se datorează şi îndelungatei peşedinţii a lui Ion Iliescu .

Scurt ă a fost în schimb calea de la acuzarea la executarea dictatorului – rezultă din titlul unui amplu eseu, semnat de Ernest Wichner, în paginile cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Şi la două decenii după sfîrşitul dictaturii ceauşiste, România rămîne o ţară imprevizibilă, la marginile Europei, rezultă din chapeau. Articolul relevă dintru început cît de nepedepsiţi, cît de impenitenţi au rămas vinovaţii, chiar cînd gravele delicte le-au fost dovedite.

Cazul fostului adjunct al securităţii din Timişoara, Radu Tinu, poate trece drept unul din cele mai flagrante, mai scandaloase şi notorii dovezi ale imensei nedreptăţi făcute victimelor. Fostul torţionar, după ce a ispăşit doi ani de detenţie, s-a propulsat în lumea afacerilor. Recent, el nu s-a sfiit să facă cele mai abjecte declaraţii în presa românească despre Herta Müller, făcîndu-şi un titlu de glorie din faptul de a fi instalat personal microfoanele în locuinţa scriitoarei germane originară din România, laureată a Nobelului pentru literatură.

„Cazul Tinu” a făcut deja obiectul unor relatări anterioare, publicate în presa germană. Richard Wagner de pildă, fostul soţ al Hertei Müller, a dezvăluit într-un articol apărut în portalul online intitulat „Axa Binelui”, nu numai dăinuirea vechilor structuri ale securităţii comuniste în noile reţele ale economiei de piaţă. Wagner reliefează şi incredibilele conexiuni de interese existente între societatea de Asigurări Assirom, al cărei director regional Tinu este şi între „vechea şi buna societate austriacă Wiener Städtische”…care se abţine de la orice com entarii, chiar şi după ce a aflat cine este „colaboratorul”, partenerul ei român.

Eseul lui Ernest Wichner, scriitor născut şi el în Banat, actualmente director al Literaturhaus din Berlin, are meritul de a dezvălui cititorului german atît etapele esenţiale ale Revoluţiei, cît şi mecanismele oculte prin care fosta putere comunistă a otrăvit în continuare noile structuri ale tranziţiei.

Le-a înveninat într-atît încît nici după primirea ei în Uniunea Europeană, România nu a izbutit să se confrunte cu trecutul ei totalitar, fascist şi comunist, să se debaraseze de c orupţia, nepotismul şi delictele minore , care-şi pun în continuare amprenta pe viaţa de zi cu zi.

Că, teoretic vorbind, primirea unei ţări în Uniunea Europeană poate oferi ocazia ideală a unei primeniri morale - rezultă şi din comentariile publicate azi în presa occidentală referitoare la depunerea de către Belgrad a cererii de aderare la familia celor 27.

Autor: Rodica Binder

Redactor.Petre Iancu