Misiunea papei Benedict al XVI-lea în SUA, încheiată cu succes

Pe parcursul primei sale vizite pontificale în SUA, papa Benedict al XVI-lea şi-a pierdut aproape aerul său academic, în parte dogmatic şi sever, remarcă la Milano CORRIERE della SERA. Căldura locuitorilor New-Yorkului şi a tinerlor cu care s-a întâlnit l-au umanizat pe suveranul pontif, care a sărutat şi îmbrăţişat copii, tineri, oameni handicapaţi mai mult ca niciodată în viaţa sa. THE TIMES din Londra crede că lumea trebuie să-i aducă mulţumiri papei pentru angajamentul arătat în această vizită. Dar există şi voci critice. Astfel la Viena DIE PRESSE consideră că scuzele adresate de papă victimelor preoţilor pedofili din America vin foarte târziu. Ani de zile biserica a preferat să tăinuiască acest mare scandal. Preoţii pedofili nu au fost concediaţi aşa cum ar fi fost normal, ci mutaţi în alte parohii. Totuşi este bine că spre deosebire de predecesorii săi, Benedict al XVI-lea a dovedit cât de important este să fie recunoscută vinovăţia bisericii ca instituţie. La Zürich TAGES ANZEIGER critică faptul că în cuvântarea ţinută în faţa Adunării Naţiunilor Unite, papa a vorbit doar despre dimensiunea religiosă a omului, fără să se refere însă concret la conflictele din lume, la Tibet, Irak sau Orientul Apropiat. În această privinţă antecesorii lui, papa Paul al VI-lea şi Ioan Paul al II-lea au ţinut în palatul de sticlă al ONU de la New York, la vremea lor cuvântări mult mai actuale şi la obiect.

Cu prilejul deschiderii la Hanovra a celui mai mare târg de industrie şi tehnologie din lume, FRANKFURTER RUNDSCHAU scrie că industria germană nu trebuie să aibă în vedere doar câştigul, ci şi angajamentul social. Astfel firmele germane pot influenţa de exemplu în China condiţiile de muncă sau atitudinea faţă de protejarea mediului ambiant. În cazul unor reacţii negative din partea chineză, firmele germane trebuie să protesteze deschis, cu curaj şi responsabilitate faţă de cazurile de încălcare a drepturilor omului.

După un an de guvernare Sarkozy în Franţa bilanţul este negativ, cel puţin aşa afirmă două treimi dintre francezi. Alegătorii entuziaşti de acum un an şi-au pierdut rapid încrederea în preşedintele lor superactiv şi haotic, remarcă LIBERATION din Paris, iar L’ALSACE din Mulhouse evidenţiază la rândul lui faptul că lavina de proiecte sakoziene nu mai impresionează pe nimeni. Francezii vor doar să ştie acum, încotro se îndreaptă motorul Sarkozy şi deci ţara lor?

Curba temperaturilor înalte în relaţiile dintre Occident şi Rusia este în continuă creştere, scrie LUXEMBURGER WORT. Rusia foloseşte republicile secessioniste Abhazia şi Oseţia de sud ca mijloc de presiune exercitată asupra guvernului georgian pro-vestic şi pro-NATO. Şi totuşi constată ziarul, nimeni în Caucaz nu are interes în prezent să înceapă un conflict militar, nici părţile adverse şi nici puterile aliate lor.

La Copenhaga BERLINGSKE TIDENDE titrează că “democraţii americani îşi distrug ei înşişi strălucirea”, referindu-se la algerile preliminare din statul Pennsyvania. Acum când se dă bătălia la succesiunea celui mai ne popular preşedinte din istoria SUA, George Bush, se conturează iată perspectiva incredibilă a menţinerii celei mai importante funcţii în stat de către republicani. Şi acest incredibil fapt are loc în plin război irakian, în condiţiile unei dramatice crize a creditelor şi al începutului unei recesiuni care i-a împins pe mulţi americani în faliment personal. Dacă un candidat bătrân ca John McCain poate câştiga alegerile în astfel de condiţii, atunci înseamnă că adversarii lui politici au o mare problemă.

Imaginea concernului german Siemens a suferit grave prejudicii în urma scandalului de corupţie. Dacă se va constata că fostul şef al concernului, Von Pierer nu se face vinovat în mod direct, el va continuă să rămână însă răspunzător pentru că nu a ştiut să-şi controleze la timp subalternii, notează NEUE RUHR/ NEUE RHEIN ZIETUNG din Essen. Dacă Siemens va reacţiona prin noi concedieri datorită pierderlor de miliarde la bursă, victimele vor fi tot salariaţii şi nu managerii corupţi şi incompetenţi.