1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Misiunea NATO în Afganistan – un pahar pe jumătate gol sau pe jumătate plin?

Anke Hagedorn / Bernd Riegert / Rodica Binder29 noiembrie 2006

Dată fiind agravarea situaţiei din Afganistan, dezbaterea măsurilor necesare pentru a nu transforma angajamentul militar în această ţară într-o „misiune imposibilă” a fost în centrul discuţiilor de la Riga.

https://p.dw.com/p/B1Hj
Şcoală de fete la Kabul
Şcoală de fete la KabulImagine: AP

Astfel, Afganistanul pare a se transforma într-o probă de foc pentru NATO, acum şi în viitor. Potrivit opiniei premierului Tony Blair situaţia din Afganistan ar deţine o funcţie cheie în complicata ecuaţie a păcii în lume. O afirmaţie destinată de altfel să mobilizeze mai puternic angajamentul unor membri NATO în Afganistan după modelul Marii Britanii, Canadei şi Statelor Unite dar şi al altor ţări. Deja preşedintele american Bush, înainte de a ateriza la Riga, a subliniat idea flexibilizării şi angajamentului militar mai masiv al Alianţei în ţara din Hindukuş.

Şi tot în avanpremiera summitului, se făcuseră auzite invitaţiile adresate mai cu seamă Germaniei, de a se angaja şi în sudul Afganistanului unde situaţia este dramatică. La lucrările reuniunii, secretarul general NATO Jaap de Hoop Scheffer a declarat: „Este inacceptabil ca pentru misiunea noastră în sud să ne lipsească în continuare 20 de procente din efectivele militare necesare. Am subliniat de mai multe ori ideea şi o fac şi acum: restricţiile naţionale aduc prejudicii flexibilităţii deciziilor unui comandant suprem dar şi eficienţei acţiunilor NATO”.

Reproşuri la adresa Germaniei

Opinia critică a secretarului general al Alianţei a vizat şi Germania al cărei angajament militar se limitează la regiunile liniştite, din nord, ale Afganistanului. Ministrul german al apărării Franz Josef Jung a dezminţit informaţiile referitoare la o presiune oficială exercitată asupra republicii federale de a-i trimtie pe militarii Bundeswehrului în sudul Afganistanului. Iar reproşurile formulate de Statele Unite, Canada,Olanda cum că militarii germani s-ar sustrage misiunilor primejdioase, au fost de asemenea respinse de Jung încă de la începutul lucrărilor summitului: „Acest reproş este absurd. Fapt este că şi alte state ar trebui să accepte misiuni dificile dacă vrem să ne atingem obiectivele”.

Cancelara germană Angela Merkel a ţinut în repetate rînduri să declare că nu va accepta în principiu o extindere a mandatului Bundeswehrului dar că militarii germani vor puteafi trimişi în alte zone ale Afganistanului temporar şi în misiuni restrînse, de sprijin logistic. logistic.

Reconstrucţie, nu intervenţie strict militară

Cît despre o misiune de natură strict militară – ea nu constituie, din perspectiva guvernului federal, o soluţie de durată pentru Afganistan. Cu prilejul dineului oficial, Angela Merkel a menţionat în termeni lipsiţi de echivoc că miza este cea a reconstrucţiei ţării şi a unei mai bune cooperări militare şi civile.

Un punct de vedere care ar trebui inclus, potrivit opiniei ministrului german al apărării, şi în declaraţia finală a summitului NATO de la Riga:„Sper şi doresc să putem conveni auspra unei astfel de strategii fiindcă eu consider că doar aşa putem obţine victoria- în Afganistan sau în alte zone de misiune – în Kosovo am am adoptat deja această formulă.Cred că doar astfel putem asigura o stabilitate autentică şi de sine stătătoare”.

Din acest grup ar urma să facă parte şi statele care participă deja la misiune, dar şi militari ai ţărilor din regiune precum şi organizaţii internaţionale.

Ideea acestui grup de contact, îmbrăţişată şi expusă şi de preşedintele Jacques Chriac, concept care este deja aplicat în Kosovo şi care ar putea fi adaptat şi pentru soluţionarea crizei din Irak, pare a-şi croi drum şi în Afganistan.