1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Mircea Geoană: Românii vor decide cine e cel mai bun lider

Senatorul Mircea Geoană s-a aflat într-o vizită la Berlin, în perioada 28-29 septembrie. Cu această ocazie, i-a acordat jurnalistei Lavinia Pițu un interviu pentru DW.

Mircea Geoană

Mircea Geoană

DW: Domnule Geoană, la Berlin ați avut întâlniri cu o serie de parlamentari germani, membri ai SPD și ai CDU. Care au fost subiectele aflate pe agenda bilaterala?

M.G.: Sigur că subiectele au fost legate de evoluțiile din România, în special de evenimentele politice recente, dar am discutat și despre teme mai vaste. Este clar pentru toată lumea că Germania își asumă un rol important în problemele europene și globale. Și cred că pentru România, o țară care a devenit recent membru al UE, e important să rămână conectată, să scape de sentimentul că e la periferia Europei. Contactele cu prietenii noștri din Bundestag, cum ar fi Susanne Kastner, Președinta Comisiei de Apărare, domnul Gunter Krichbaum, șeful Comisiei pentru Afaceri Europene, sau un parlamentar mai tânăr cu o vastă experiență în probleme de apărare și securitate, domnul Roderich Kiesewetter. Am avut o ocazie foarte bună de a ne implica într-un astfel de dialog.

DW: Cum ați menționat și dumneavoastră, Europa a stat cu ochii pe România, din cauza crizei politice. Mai mulți politicieni germani au reacționat dur față de evenimentele de la București. Cum explicați aceste critici?

M.G.: Ca întotdeauna, o astfel de retorică severă are o multitudine de explicații. Unele dintre ele rezultă din realitate, altele din percepții, iar altele, din interese politice. Ele merg mână în mână. Iar proporțiile acestor trei ingrediente pot fi analizate. E un motiv de îngrijorare, cred, pentru cineva care nu e implicat în politica din România. Pentru că o astfel de critică dură nu face bine României. Și cred că nu e bună nici pentru Germania, pe termen lung. Pentru că politicienii vin și pleacă, dar interesele rămân. Crizele politice vin și pleacă, dar interesele rămân. Până și pentru o țară mare și influentă ca Germania, implicarea în zona sud-est europeană e foarte importantă.

Acum răul a fost făcut, intrebarea e cum putem să reconstruim încrederea. Aceasta este întrebarea centrală și totodată misiunea pe care ar trebui să o aibă toată lumea în România, indiferent de afilierea politică, sau de ideologie. Pentru că o Românie considerată oaia neagră a UE, o Românie care nu profită de potențialul uriaș pe care îl are și o Românie care nu e un membru demn, productiv și eficient al comunității noastre a națiunilor europene e un minus pentru România, evident, dar e și un minus pentru Europa. Cum refaci această imagine? Mai ales prin contacte strânse.

Le-am făcut interlocutorilor mei câteva sugestii, legate de viitorul economic și fiscal al Europei, de politica energetică a Europei, sau de poziţia Europei la nivel global, în ceea ce privește politica de apărare și securitate. Și cred că România ar trebui să fie inclusă în grupul țărilor, cu care Germania se consultă îndeaproape, ca Franța sau Polonia. Cred că dincolo de situația politică, încă agitată, România ar putea fi un asemenea interlocutor. Berlinul discută tot mai des despre politica europeană de apărare. România e un jucător important în această ecuație. Legăturile economice între Germania și România sunt de asemenea importante. Germania e partenerul economic numărul unu al României, e vorba despre schimburi economice de aproximativ 17- 18 miliarde de euro anual. Schimburile comerciale ale Germaniei cu China se ridică la 145 miliarde de euro, nu e o suma nesemnificativă.

În câteva cuvinte, cred că ar trebui să ne implicăm din nou și să ieșim din acest con de umbră în care am fost plasați și să revenim la agenda reală. Și pe plan ideologic, ar trebui să incercăm să mergem înainte. Pentru că e clar - și aceasta a fost propunerea mea către doamna Kastner, un politician foarte influent în România și bineînțeles în Germania - am vorbit despre prezența unor politicieni de top ai SPD-ului în România înainte de alegeri. Va avea loc la București Congresul Partidelor Populare Europene, în timp ce socialiștii europeni au decis să nu organizeze acest congres la București. Cred că social- democrații români ar avea nevoie de o formă de sprijin. La fel cum cei care au sprijinit numai o anumită latură în România ar trebui să înțeleagă că, pe termen mediu, este contraproductiv să te bazezi pe un singur partener. În special dacă acel partener e deosebit de erodat în ceea ce privește popularitatea, în România. Încerc să readuc o agendă care să unească interesele României, ale Germaniei și ale Europei deopotrivă. Dar de asemenea, să mă asigur că disputele între cele două tabere politice vor lăsa să se întrevadă și puțin adevăr, astfel încât, după alegerile parlamentare, să ne putem implica, indiferent de partid, în reapropierea României de Europa.

DW: Cancelarul Angela Merkel a criticat situația politică din România. Credeți că acest lucru ar putea dăuna relațiilor politice dintre România și Germania?

M.G.: A existat un schimb de păreri fără precedent. Și din România. Indiferent de cauze - și revin aici la cele trei ingrediente, care cred că au dus la această retorică de ambele părți - ar trebui să ne gândim la o abordare constructivă. Nu-mi ascund ambiția pe care o am de câțiva ani și voi continua să merg pe această idee, de a completa acest triunghi care există între Germania, Franța și Polonia. Cred că România ar fi un al patrulea pilon perfect pentru o astfel de relație. În ciuda turbulențelor politice - Germania va avea și ea alegeri anul viitor, noi vom avea de asemena alegeri in decembrie, vom avea și alegeri prezidențiale - trebui să încercăm să ne debarasăm de tentația de a reacționa impulsiv la un moment dat, fără a ne uita la viitor. Cred că există destulă cumpătare și înțelepciune atât la Berlin, cât și la București, pentru a trece peste acest episod care, trebuie să spunem, a lăsat urme. Dar cred că interesele sunt mult mai puternice decât divergențele care au apărut în ultimele luni.

Reichstag-ul din Berlin

Reichstag-ul din Berlin

"Nu voi fi niciodată altceva decât un social-democrat progresiv"

DW: Înainte de criza politică, prin luna aprile 2012, ați declarat într-un interviu că în postura de senator independent, nu vă regăsiți nici în proiectele PDL și nici în cele ale opoziției de atunci, USL. Unde vă regăsiți acum, de când USL a preluat guvernarea?

M.G.: Încerc pe cât pot să fiu fidel credințelor mele și ale celor care m-au sprijinit. În 2009, la alegerile prezidențiale am primit mai mult de 50% din voturile din România. Deci prima mea obligație este față de votanții, care mi-au oferit încredere de-a lungul anilor. Marea majoritate a românilor nu mai dorește să vadă în funcție partidul actualului președinte. Așa că pentru a-mi rămâne fidel, m-am exprimat și am votat pentru demiterea guvernului Ungureanu. Și cred că am făcut ceea ce trebuie, nu numai pentru mine și pentru votanții mei, ci și pentru România.

Am jucat un rol activ pentru demiterea actualului președinte, cred că aceasta este dorința românilor în măsură de peste 80%. De asemenea, cred că aș putea și ar trebui să joc un rol activ în a mă asigura, că acestă alianță între social-democrați - un partid care cred că e încă partidul meu, am condus acest partid mulți ani, am fost format în acest partid, nu voi fi niciodată altceva decât un social-democrat progresiv – va câștiga în decembrie.

Cred că România are nevoie de o viziune pentru viitor. Și cred că prin experiența mea, atât în interiorul țării, cât și în străinătate, aș putea contribui la succesul României. Avantajul de a fi într-o poziție independentă e că poți învăța din propriile greșeli. Poți învăța din greșelile altora și cred că devii mai puternic. Mă interesează social- democrația în România. Voi încerca să ajut cât pot. Dar cred și în România în general. Și voi încerca să nu mă implic în această dispută agitată și caustică din politica românească, pentru că nu ajută pe nimeni; cred că toți au numai de pierdut. E necesară o voce rațională și lucidă despre nevoile României și locul ei în Europa și în lume. Și voi încerca să contribui la aceasta cât pot de mult.

DW: Care considerați că au fost cele mai mari greșeli ale USL, în ultimele luni?

M.G.: Liderii acestei alianțe trebuie să decidă asupra acestui lucru. În ceea ce privește experiența mea, pentru că eu conduceam PSD când am încercat să-l demitem pe președintele Băsescu în 2007, îmi aduc aminte, că după acea încercare, împreună cu premierul de atunci, domnul Tăriceanu, șeful liberalilor, noi am readus agenda la problemele reale ale românilor: economia, pensiile, asigurările sociale, sau reputația României în lume. Și cred că cel mai bun lucru pe care USL ar putea și ar trebui să-l facă este în primul rând să revină la agenda țării, aflată încă în criză și puțin confuză. Ar trebui să i se dea o direcție. În al doilea rând, să se îndepărteze semnificativ de modul în care fosta guvernare a manageriat problemele țării. Să se îndepărteze de practicile de corupție, care au existat în România.

O bună guvernare și transparență sunt absolut necesare. Românii s-au săturat să vadă guvern după guvern și politicieni după politicieni care vorbesc despre onestitate, despre eficiență, despre dragostea pentru oameni, și de fapt fac exact opusul. USL are o șansă uriașă de a arăta că lucrurile pot fi făcute altfel. O astfel de oportunitate n-ar trebui pierdută. Pentru că dacă USL nu face față acestei promisiuni fundamentale de schimbare reală, atunci ce le mai rămâne românilor? Atunci nimeni nu va mai avea credibilitate. Vrem să apară în România populiști extremiști? Și probabil că vor apărea, dacă partidele existente nu vor avea puterea să schimbe cursul țării. Cred că mai e destul timp până la alegerile din decembrie și până la alegerile prezidențiale pentru a adopta un stil cu totul nou de a guverna țara, de a aborda politica, speranțele și problemele românilor. Acesta este, în opinia mea, singurul mod de a merge înainte. Daca nu facem asta, nu vom fi numai pedepsiti de public, prin voturi, ci vom fi pedepsiți și mai aspru de poporul român și de aliații noștri din Europa și din lume.

"A câștiga nu e suficient"

DW: Totuși, statisticile arată că USL a pierdut puncte în ultimele sondaje, după eșuarea referendumului. Care sunt șansele USL la alegerile parlamentare din decembrie?

M.G. : Cred că au cele mai bune șanse de a câștiga cu un scor clar, care va defini majoritatea. Chiar dacă entuziasmul pentru USL a scăzut ușor, în aceste timpuri grele, dacă analizăm percepția publicului față de PDL și de actualul președinte, nu cred că aceștia reprezintă alternativa. Dar e o mare diferență între a câștiga pentru că oponenții au o mare problemă cu reputația și sunt aproape paralizați în ceea ce privește alternativele pe care încearcă să le inventeze, sau să le reinventeze, și a câștiga inimile oamenilor.

Cred că USL are potențialul de a câștiga într-un mod semnificativ, prin programele potrivite, cu oamenii potriviți, cu mesajele potrivite. Dar pentru mine a câștiga nu e suficient. Întrebarea e ce faci cu victoria. Ce faci cu poziția de la guvern, ce faci cu încrederea oamenilor? Aceasta este de fapt dezbaterea critică în România. USL va câștiga alegerile. Cu cât la sută este o chestiune de politică și de campanie electorală. Dar marea întrebare este ce va face USL cu victoria și cu mandatul poporului român. Și aici toți trebuie să oferim un răspuns credibil.

DW: Ce șanse oferiți polului de centru-dreapta?

M.G.: Cred că au făcut o greșeală strategică fundamentală. Dacă ar fi fost mai răbdători, ar fi avut timp să construiască o structură noua, pentru că România are nevoie de structuri noi, credibile, cu orientare spre viitor. Dar în momentul în care te asociezi oficial cu actualul președinte și cu partidul care l-a sprijinit, ești practic mort. Ești mort politic, pentru că promisiunea de schimbare, de ceva nou, e anihilată, prin dorința de a obține unul sau două locuri în parlament. Și cred că au făcut o greșeală strategică fundamentală.

Nu cred că românii se vor lăsa păcăliți, că o nouă împachetare a unei echipe vechi va rezulta în credibilitate. Cred că se îndreaptă spre nicăieri. Asta nu înseamnă că unii dintre acei oameni nu au resurse, pentru a se reinventa în viitor, dar pe termen scurt se îndreaptă spre nicăieri. Au făcut o greșeală fundamentală, în a se asocia cu regimul foarte discreditat și de fapt sunt percepuți ca niște mici clone ale aceluiași partid.

DW: Veți candida la alegerile prezidențiale din 2014 și dacă da, din partea cărui partid?

M.G.: Am avut marea onoare de a candida pentru președinția țării și de a fi foarte aproape de a câștiga... și probabil am și câștigat. Toată acestă discuție despre fraudă la referendum a readus pe agendă discuția despre frauda semnificativă din 2009. Devin o persoană mai înțeleaptă și nu mă grăbesc să trag concluzii. Pentru că nu depinde de mine. Cred că prima noastră obligație este să ne asigurăm că următorul guvern al României va fi cel mai bun guvern pe care România îl poate avea. USL, care mai mult ca sigur va forma următoarea majoritate, următoarea coaliție care va guverna țara, va trebui să reușească să schimbe lucrurile. Să miște economia, să creeze locuri de muncă, să recâștige credibilitatea românilor, să lupte împotriva sărăciei și a excluderii sociale, care sunt atât de pregnante în România.

S-au luat în cadrul USL niște decizii clare, legate de atribuțiile fiercărui partid. Pentru moment, ar trebui să dăm USL șansa de a-și face treaba. Dacă alegerile vor avea loc în 2014, vom vedea atunci cum va arăta situația. Ar fi imatur să discutăm despre alegerile care probabil vor avea loc peste doi ani. Ar fi fost altceva dacă actualul președinte ar fi fost demis. Doi ani în politică și în viață sunt o perioadă de timp foarte îndelungată. Hai să avem răbdare și să lucrăm în a face România o țară mai bună și apoi românii vor decide cine e cel mai bun lider, după actualul președinte.

"Nu accept ideea ca România să fie la o dublă periferie a Europei"

DW: Vă propun să discutăm despre politica externă...

M.G.: ... aș dori să menționez ceva despre Germania, Europa și România și despre Romănia, Europa și prietenii și aliații noștri de peste Atlantic. Propunerea mea pentru prietenii mei germani, din toate partidele politice și totodată pentru cei pe care îi interesează România, oameni care au interese în România, rădăcini în România - e un întreg rezervor de interese pentru România aici în Germania, pe care nu îl folosim cum ar trebui – este să-i facem pe oameni să înțeleagă, că acest coridor nordic, cu Europa de Nord, cu Polonia, spre Rusia e o zonă firească de interes pentru Germania.

Dar dacă ne uităm la Europa per total și dacă avem ambiția comună de a face din Europa un jucător global și nu o putere în declin, atunci trebuie să privim la Europa ca la un tot unitar și la coridorul de sud, care nu reprezintă numai coridorul sudic al economiilor slabe din zona euro sau din zona non-euro. De asemenea, trebuie să ne uităm dincolo de Marea Neagră, spre zona Caucazului si a Asiei Centrale, spre Orientul Mijlociu. Cred că trebuie să înțelegem că dacă Europa și Germania vor să joace în liga întâi în secolul 21, Europa nu poate avea un rol global puternic fără un răspuns la Orientul Mijlociu și la acest coridor de sud. Aici e inclusă energia, dar nu numai atât. E inclusă securitatea, dar nu numai atât. Dacă vrem să stabilizăm Afganistanul și Pakistanul și dacă vrem să stabilizăm țările din Asia Centrală, dacă vrem să deschidem aceste țări către lume, de asemenea pentru interesele și investițiile noastre, cred că e nevoie de un interes accentuat pentru coridorul de sud.

Sigur că există strategia Dunării și aplaud faptul că, după anumite ezitări în ulimele decenii, această strategie devine realitate. Dar adevărata strategie, și aceasta e propunerea mea pentru prietenii din Germania și din restul Europei, e articularea între Dunăre și Marea Neagră, Caucaz și Marea Caspică. Pentru că România nu e un drum închis, nu e frontiera Uniunii Europene, ci o platformă între Uniunea Europeană și restul lumii. Și cred că pe măsură ce ambițiile Germaniei cresc și Germaniei îi e din ce în ce mai clar, că nu poate supraviețui de una singură în secolul 21, că avem nevoie de o Europă puternică, astfel încât să apărăm interesele tuturor, că avem nevoie de acest, să-i spunem „Drum al mătăsii”, pentru că sună istoric și pentru că are sens, în condițiile evoluțiilor din China, India și alte locuri. Trebuie să reimplicăm România într-o astfel de conversație. Și românii, politicienii români să înceapă să privească dincolo de acest rol etern de copil neastâmpărat și pedepsit al Europei și să devină mai ambițioși, pentru că România poate și ar trebui să fie o națiune ambițioasă, nu numai datorită poziționării geografice, dar și pentru suprafață și pentru resursele ei.

Acesta a fost mesajul meu, de aceea m-am întors și am primit invitații de la membi ai Bundestag-ului, pentru a continua să lucrăm pe această idee. Am lansat și eu invitații, de ce nu, comisiilor pentru afaceri externe din parlamentele noastre, sau de aparăre, din Germania, Franța, Polonia și România. De ce să nu încercăm să ne întâlnim și să privim împreună înainte? Deci, după cum vedeți, nu accept ideea ca România să fie la o dublă periferie a Europei: în zona non- euro și de asemenea între țările care au probleme. Avem, sigur, dificultăți. Trebuie să luptăm împotriva corupției, trebuie să consolidăm economia, avem nevoie de o bună guvernare și de mai multă transparență, dar în același timp, trebuie să fim mai ambițioși, în ceea ce privește rolul nostru în Europa și în comunitatea trans-atlantică.