1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Minoritatea română din Germania, una din cele mai bine integrate

De un an, românii și bulgarii pot lucra fără restricții în Germania. Un studiu respinge temerile privind luarea cu asalt de către aceștia a serviciilor sociale germane. Herbert Brücker este unul din autorii analizei.

DW: Domnule Profesor Brücker, ați analizat situația migranților români și bulgari care au venit în Germania de la anularea restricțiilor pe piața federală a muncii la începutul lui 2014. La ce concluzii ați ajuns?

Brücker: Dacă e să încep cu aspectele pozitive, am constatat o mică minune privind datele foarte bune privind numărul de angajați din rândul celor două nații. De la anularea restricțiilor, cota românilor și bulgarilor cu loc de muncă a crescut cu 14%. Numărul românilor și bulgarilor care și-au găsit de lucru este mai mare decât al celor care au sosit în Germania de atunci. Așa ceva nu a mai existat în istoria economică a Germaniei. În acest fel, pentru piața muncii, dar și pentru sistemele sociale anularea restricțiilor a fost un real succes. Cine lucrează, plătește taxe și impozite.

Și aspectul negativ?

Partea negativă este că a crescut de asemenea de la 10 la 14 procente numărul românilor și bulgarilor care solicită ajutorul de șomaj Hartz IV și alte mijloace de sprijin asemănătoare de la stat. Cota este în continuare mai mică decât media populației de origine străină, dar ne-ar plăcea desigur să scadă, nu să crească.

Despre ambele nații, români și bulgari, se vorbește mereu la comun. Există deosebiri între cele două grupuri?

Românii fac parte dintre cele mai bine integrate grupuri etnice din Germania. Sunt mult mai bine integrați decât toate etniile din celelalte țări care au aderat în 2004 la UE. Sunt chiar mai bine integrați decât spaniolii și italienii. Sunt comparabili cu americanii, francezii și britanicii care trăiesc în Republica Federală. În rândul românilor, rata șomajului este mai mică decât în rândul germanilor. De fapt, nu am găsit probleme în ceea ce-i privește pe români. La bulgari, rata șomajului este de două ori mai mare decât în rândul românilor. Cota bulgarilor care primesc ajutoare sociale este de trei ori mai mare decât cea a românilor. Credem că aceasta se datorează faptului că din Bulgaria au venit altfel de grupuri sociale decât din România.

Nu ați descoperit în rândul celor două etnii practic niciun fel de fraudare a sistemului social german. Aceasta era temerea cea mai mare.

Avem 195 de cazuri suspicioase. Cota e mai mică decât în rândul germanilor care apelează la ajutoare sociale. Ceea ce înseamnă că, la aceste cifre mici, nu se poate vorbi în niciun caz de abuzarea în masă a sistemului social german. Și mai e ceva ce majoritatea oamenilor nu știu: bulgarii și românii primesc mai puține alocații pentru copii decât media din Germania. Deci nici vorbă de abuz.

Herbert Brücker: Rata șomajului este mai mică în rândul imigranților români decât cea a populației germane

Herbert Brücker: "Rata șomajului este mai mică în rândul imigranților români decât cea a populației germane"

Iar alegația că românii și bulgarii ar veni aici pentru ajutoarele sociale nu prea este susținută cu argumente. Ce am observat este că au venit imigranți din cele două țări care mult timp nici nu au lucrat, nici nu au încasat ajutoare sociale, dar au intrat apoi pas cu pas în sistemul social. Aici este și problema. Este vorba de anumite locuri din Germania, precum Duisburg, Dortmund sau unele cartiere din Berlin. Acolo problemele se acumulează și acolo este vorba de grupuri sociale foarte greu de integrat în piața muncii.

Dacă un român sau bulgar vine în Germania fără job, are dreptul din prima zi la vreun ajutor social?

Nu, la niciunul. Pot solicita alocații pentru copii, dar acestea nu sunt practic ajutoare sociale. Alocația pentru copii se acordă celor care se mută în Germania. Dar este vorba de grupuri cu puțini copii, astfel încât numărul de alocații nu constituie o problemă. La Hartz IV au dreptul doar cei care au trăit și lucrat o perioadă în Germania. Nu poți să vii aici și să primești imediat ajutoare sociale.

Unii vor ca UE să impună o politică comună privind ajutoarele sociale acordate străinilor din comunitate. Ce părere aveți de acest plan?

Nu este funcțional, pentru că puterea de cumpărare diferă de la stat la stat iar acesta ar fi un model care impune standarde comune peste tot. Acest lucru nu merge atât timp cât veniturile sunt atât de diferite de la țară la țară. Am putea vorbi însă de o armonizare parțială a sistemelor sociale, și anume prin impunerea unor cote similare de contribuție la sistemele sociale, de exemplu 30% din venit. Astfel se păstrează și diferențele practice, fără de care piețele muncii s-ar prăbuși în anumite țări.

Profesorul Herbert Brücker este cercetător în domeniile migrație internațională și integrare europeană la Institutul pentru piața muncii și cercetare profesională din Nürnberg.

Interviul a fost realizat de Christoph Hasselbach.