1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ministrul Justiţiei cere anchetarea procurorilor pătaţi

Horaţiu Pepine22 februarie 2005

Ministerul Justiţiei pune sub semnul întrebării activitatea Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Justiţie cerînd verificări şi anchete noi în două cazuri de mare răsunet public. Potrivit unui comunicat oficial Ministerul de Justiţie va solicita procurorului general al României reluarea cercetărilor în cazul morţii procurorului Cristian Panait şi a cerut deja să se verifice dacă ancheta în cazul lui IonŢiriac, fiul cunoscutului om de afaceri, a fost corectă.

https://p.dw.com/p/B35D
Imagine: bilderbox

Redeschiderea dosarului Panait ar fi evenimentul judiciar al acestui an. Dosarul a fost clasat, moartea lui Cristian Panait fiind considerată o sinucidere. Dar rudele victimei au protestat cerînd încă de atunci din 2002 redeschiderea dosarului şi anlizarea atentă a tuturor variantelor atît a crimei cît şi a sinuciderii provocate de alţii.

Cazul este deja notoriu, Cristian Panait trecînd în ochii opiniei publice drept o victimă a corupţiei din sistemul Judiciar. Varianta acreditată este următoarea:Tînăr procuror, cu experienţă minină este trimis de şeful său Ilie Picioruş, actualmente membru în CSM, să urmeze piste false în cazul altui procuror, Alexandru Lele, împotriva căruia se deschisese o anchetă penală la ordin politic, deorece prin investigaţiile sale ar fi deranjat pe fostul premier Adrian Năstase. Alexandru Lele ancheta afacerile dubioase ale unor clienţi ai PSD, care făcuseră donaţii generoase.

Dar Cristian Panait odată ajuns la procurorul Lele acasă, cu mandat de percheziţie, va fi descoperit care sînt conexiunile care duceau pînă în vîrful PSD. Întors la Bucureşti pune pe dosar decizia de neîncepere a urmării penale, dar şeful său, Ilie Picioruş face presiuni asupra sa. Panait cedează nervos şi se sinucide. Rudele victimei au cerut să scoată la lumină toate responsabilităţile de natură morală şi toată afacerea să fie dată în vileag. Va reuşi noua anchetă să aducă rezultate noi?

Nu este sigur, cu atît mai mult cu cît magistraţii vinovaţi, dacă sînt cu adevărat vinovaţi, au avut tot timpul să şteargă probele. Dar ancheta aceasta este, în opinia Ministrului de Justiţie, pretinsă de toate îndoielile care apasă asupra cazului şi de neclarităţile în care a fost învăluit. Rostul Justiţiei este să clarifice. Dar probabil că este şi un mod de a exercita presiuni publice asupra procurorilor cu nume pătat, aşa cum este Ilie Picioruş, şi care ocupă un loc de prim ordin în CSM, adică tocmai în instanţa de disciplină a Justiţiei. Monica Macovei se află într-un conflict deschis cu conducerea CSM, care nu se arată foarte entuziastă faţă de politica de exigenţă morală pe care a iniţiat-o noul ministru.

La rîndul său cazul Ţiriac are conexiuni politice interesante şi chiar dacă nu are tragismul celui dintîi, este un dosar pilduitor pentru coruperea Justiţiei. Monica Macovei a cerut anchetarea procurorilor care au definitivat dosarul, Gheorghe Muscalu şi Corina Gheorghişan – care sînt bănuiţi, în urma multor dovezi publicate în presă, că l-ar fi favorizat pe fiul lui Ion Ţiriac. Procurorul general, Ilie Botoş, a fost nevoit să recunoască că Ion Iliescu s-a interesat personal de acest subiect.

Ceea ce se întîmplă acum în Justiţia românească este fără precedent. Dacă pînă de curînd magistraţii care îşi luau misiunea în serios erau reduşi la tăcere şi nu aveau curajul să se manifeste decît sub acoperirea anonimatului, de astă dată graţie unui sprijin moral şi politic nesperat ei încearcă să schimbe raportul de forţe, denunţînd mai sonor corupţia din aparatul judiciar. Cele două anchete, cerute de ministrul de Justiţie la îndemnul unor magistraţi din sistem care i-au devenit consilieri, sînt de aceea extrem de importante.