1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ministrul de externe Corlatean: Intalnirea Merkel-Ponta la Berlin va avea loc inaintea vacantei de vara

Ministrul roman de externe, Titus Corlatean, prezent la sarbatoarea sasilor transilvaneni la Dinkelsbühl, in Bavaria, a acordat un amplu interviu in exclusivitate pentru Deutsche Welle (DW).

Titus Corlatean

Titus Corlatean

DW: Domnule ministru, prezenta dumneavoastra la marea sarbatoare anuala a sasilor transilvaneni de Rusalii este, cred, mai mult decat un puternic semnal simbolic dat acestei minoritati germane originare din Romania. Este si un semnal in directia Berlinului. Bucurestiul, iata, se preocupa de soarta germanilor stramutati din Romania in Germania - ultimul exemplu concludent ar fi legea privind despagubirea celor care au fost deportati, imediat dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, in lagarele de munca sovietice. Guvernul de la Bucuresti a redescoperit functia importanta de punte de legatura pe care o au etnicii germani din Romania, intr-un moment in care relatiile bilaterale germano-romane, excelente pana nu demult, au suferit un recul in urma tentativei suspendarii presedintelui statului, Traian Basescu, in vara anului trecut. Cum ati caracteriza relatiile bilaterale in acest moment?

Titus Corlatean: Va multumesc pentru invitatia de a realiza acest interviu si va confirm interesul constant al Romaniei, inclusiv al actualului guvern de la Bucuresti pentru a pune in valoare, in primul rand, o mostenire culturala, spirituala extraordinara a etnicilor germani, sasi si svabi, originari din Romania, care traiesc acum in Germania, dar si prezervarea valorilor culturale si identitatii germanilor care traiesc in Romania. Sunt prima oara invitat la aceasta zi deosebita si am dat curs cu mare placere invitatiei Asociatiei sasilor transilvaneni, presedintelui ei, Bernd Fabritius. Ne-am salutat pe strazile orasului cu foarte multa lume si am vorbit romaneste... Vorbim intr-adevar despre o punte de legatura, iar faptul ca aceasta zi are si un nume special - Ziua Patriei - spune foarte mult despre radacinile sufletesti care leaga in continuare etnicii germani de patria in care s-au nascut. E important ca si tinerii sa duca mai departe aceasta traditie - este si unul din mesajele pe care le voi adresa astazi la intalnirea cu sasii transilvaneni si cu inalte oficialitati germane - primul ministru al landului Bavaria, dl. Horst Seehofer, presedinta parlamentului bavarez, d-na Barbara Stamm si altii.

Relatia cu Germania a ramas constanta, extrem de importanta pentru Romania, indiferent de momentele mai delicate, mai tensionate din punct de vedere politic, din vara anului trecut. Ce s-a intamplat anul trecut, ceea ce reflecta o dezbatere politica tensionata din Romania, nu a a alterat si nu avea cum sa altereze o relatie strategica pe care Romania o are cu Berlinul. Nu intamplator politic, din punctul de vedere al intereselor economice si al prezentei economice germane in Romania, cu schimburi economice anuale de 17 miliarde de euro, ceea ce este foarte consistent, cu o prezenta a investitorilor germani inclusiv confirmata in ultimele saptamani - noi investitii germane importante in Romania, asta spune extrem de mult despre natura relatiei noastre. Acesta este motivul pentru care inca din toamna anului trecut, la nivelul ministerelor afacerilor externe, am actionat pentru relansarea acestei relatii. Vizita pe care am facut-o la invitatia omologului meu Guido Westerwelle la Berlin, la 1 octombrie 2012, a fost un moment important.

Pot sa va spun cu mare sinceritate ca relatia de cooperare institutionala si in plan personal, la nivelul celor doi ministri, in plan bilateral dar si in plan multilateral, pe teme importante europene, decurge corect, decurge bine. Astazi lucram pe o agenda inclusiv de natura politica importanta, cu o intalnire oficiala pe care o asteptam si la care am lucrat, lucram la nivelul primului ministru respectiv cancelarului german. Avem contacte foarte bune la nivelul consiliilor afacerilor externe, inclusiv in legatura cu niste initiative germane care sunt importante pentru Berlin.

DW: Domnule ministru, exista o data fixa pentru vizita premierului Victor Ponta la Berlin, pentru o convorbire cu cancelarul federal Angela Merkel?

Titus Corlatean: Respectand regulile de baza in materie diplomatica si de protocol, va pot spune ca la momentul cuvenit va exista un anunt de ambele parti. Contactele pregatitoare sunt foarte bune inclusiv pentru agenda politica, economica, bilaterala si multilaterala. Am incredintarea ca aceasta intalnire va avea loc inainte de vacanta de vara.

Perspectiva europeana a Republicii Moldova

DW: Ati amintit de colaborarea romana-germana in plan international. Agenda este destul de complicata, mai ales in Europa de Sud-Est. Cum gestionati dosarul referitor la perspectiva europeana a Republicii Moldova, in contextul crizei politice interne la Chisinau si al conflictului inghetat in Transnistria?

Titus Corlatean: La Bucuresti, avem in vedere in primul rand doua elemente: pe de-o parte interesul nostru european si euro-atlantic, ca tara la frontiera de est a NATO si UE, ca la frontierele noastre sa existe acum si mai ales in perspectiva, un spatiu tot mai consolidat de stabilitate politica, de democratie, de prosperitate si orientare spre setul de valori democratice de tip occidental. Pozitia si rolul Romaniei in interiorul acestor familii europene si euro-atlantice tin cont de aceste interese. Noi ne armonizam pozitia si vocea bineinteles cu ceilalti parteneri europeni si euro-atlantici.

Pe de alta parte, si acesta este al doilea element extrem de important, avem o relatie speciala cu Republica Moldova. Acesta este motivul pentru care Romania a fost constant in prima linie, ca sustinator extrem de puternic al obiectivelor europene fixate in mod suveran, liber, de Republica Moldova. Ma refer aici mai intai la otinerea unui acord de asociere a Republicii Moldova la UE, cu un acord de liber schimb economic si cu un proces gradual de liberalizare a circulatiei, eliminarea vizelor - un lucru extrem de important pentru cetatenii moldoveni. In etapa a doua, pe baza confirmarii politice pe care statele membre UE si Comisia Europeana urmeaza s-o realizeze, ma refer la vocatia europeana pentru Republica Moldova, aceasta insemnand o viitoare aderare la UE. Aceasta este pozitia de principiu a Romaniei si orice pas in plus spre UE e un pas in consolidarea unor necesare reforme interne, de ordin democratic, institutional, de ordin economic, o accelerare a acestor procese, bazata insa pe stabilitate politica.

DW: V-a ingrijorat instabilitatea politica de la Chisinau, in ultimele saptamani?

Titus Corlatean: Este un factor care in niciun caz nu a ajutat si nu ajuta Republica Moldova in eforturile sale de apropiere de UE. Nu intamplator in toate contactele politice pe care le-am avut cu inalti oficiali de la Chisinau, in mesajele publice pe care oficialii statului roman le-au adresat, dar si in discutiile cu colegii europeni, mesajul a fost foarte clar: stabilitate politica si reconfigurarea unui guvern care mentine orientarea pro-europeana la Chisinau. Sunt convins ca acest lucru va fi - pe termen mediu - benefic si procesului de negocieri, de solutionare pe cale pasnica in formatul 5+2 a chestiunii transnistrene, cu respectarea atributelor de suveranitate ale Republicii Moldova.

Optiunea europeana a Balcanilor de Vest si a Turciei

DW: In aceeasi directie merge si politica externa a Bucurestiului in dosarul Serbia - Kosovo, si in general, in Balcanii de Vest.

Titus Crolatean: Romania, alaturi de celelalte state membre ale UE, a salutat cu caldura acest efort politic remarcabil, care a presupus un curaj politic deosebit, de incheiere a unui acord intre Belgrad si Pristina. Acest acord permite o normalizare a relatiilor in aceasta regiune si deschide o pagina istorica pentru intreaga zona, care are ca obiectiv integrarea in UE a ansamblului regiunii balcanice. Ca romani, cunoastem foarte bine istoria zbuciumata, adesea sangeroasa, a Balcanilor. Perspectiva unei stabilitati, unei democratizari si unei integrari de ansamblu in UE este un lucru esential, nu doar pentru intreaga regiune, ci pentru Europa. In acest sens traducem noi acordul dintre Belgrad si Pristina. Acesta este motivul pentru care Romania spune foarte clar: vom propune la 28 iunie, la viitoarea reuniune oficiala a Consililui European fixarea unei date certe de incepere a negocierilor de aderare pentru Serbia. Noi adaugam un element important: cu respectarea criteriilor politice de aderare, in special cu privire la minoritatea romaneasca, indiferent cum se numeste ea, romani sau vlahi. Pe de alta parte, Romania si mai ales actualul guvern de la Bucuresti a adoptat in ultimele luni o pozitie constructiva care a permis avansarea unor procese europene legate de Kosovo. Va trebui sa gasim si solutia juridica in perspectiva, care sa acomodeze pozitiile tuturor statelor membre, inclusiv cele care n-au recunoscut pana acum independenta Kosovo, pentru a se putea incepe negocierile privind acordul de asociere si stabilizare cu Kosovo. Sunt pasi importanti care ne vor permite pe termen mediu sa atingem un obiectiv - pastrand proportiile - la fel de important ca cel fixat dupa cel de-al doilea razboi mondial, cel putin in partea vestica a Europei: un proiect al Europei unite, un proiect de pace avand la baza un proiect politic. Daca ramanem ambitiosi, putem realiza si in sud-estul Europei, in Balcani, o regiune europeana integrata in UE care sa ofere in primul rand pace, relatii bune intre vecini, stabilitate si prosperitate.

DW: O regiune europeana din care ar putea face parte si Turcia. Romania este avocatul Turciei in procesul de aderare la UE.

Titus Corlatean: Cu siguranta da. Avem foarte multe motive sa adoptam o astfel de pozitie. Nu toata lumea impartaseste aceste motive ale Romaniei si ale altor cateva state membre. Turcia joaca un rol extrem de important in regiunea in care se afla, intre Europa si Asia, respectiv Orientul Mijlociu, are o contributie care poate fi extrem de serioasa, de constructiva in materie de securitate internationala. Interesul strategic este ca Turcia, pas cu pas, sa realizeze reformele necesare in plan intern, sa avanseze catre UE. Faptul ca au fost realizate sau sunt in curs de realizare mai multe masuri importante demonstreaza ca daca exista mai multa deschidere politica la Bruxelles si in anumite state membre UE, Turcia poate avansa in directia cea buna. Romania este clar un avocat in favoarea accelerarii negocierilor de aderare pentru Turcia.

Dosarul Schengen

DW: In incheiere revin la relatia bilaterala romano-germana. In Germania se vorbeste, mai ales in ultimele saptamani si luni, tot mai apasat despre o imigratie necontrolata din Romania, din Bulgaria, o imigratie „ a saraciei”. Pe de alta parte, Oficiul federal de statistica din Germania a publicat cifre clare, prin care se confirma faptul ca marea majoritate a imigrantilor veniti din aceste doua tari lucreaza, isi platesc taxele si duc o viata decenta. Mai mult, aproape 25% dintre ei au absolvit studii superioare si au o inalta calificare in domeniile in care activeaza. Veti discuta cu partenerii germani si dosarul Schengen, dosar blocat si de Germania, invocata fiind tocmai „imigratia saraciei”? Cand se rezolva dosarul Schengen pentru Romania si cum?

Titus Corlatean: In primul rand as dori sa reafirm un principiu important. In ultimul timp, in Europa, uitam din pacate afirmarea principiilor care sunt importante. Drepturile si libertatile fundamentale statuate prin tratatele UE nu pot fi abordate si retinute intr-o maniera selectiva. Luam ceea ce neconvine si ignoram ceea ce ne deranjeaza. Ne convine atunci cand exista prosperitate, inclusiv prin contributiile altor cetateni europeni provenind din statele central-esteuropene, si ne deranjeaza eventual anumite chestiuni reziduale care reflecta inca existenta unei anumite saracii intr-o patura sociala, o problema legata de integrare in societate, indiferent in care societate europeana, a comunitatii roma. Eu cred ca proiectul european a insemnat atat de mult tocmai datorita faptului ca principiile au prevalat si ca au fost eforturi bazate pe solidaritate de-a lungul deceniilor pentru a acomoda si elimina acele aspecte negative. Nu putem sa renuntam la o valoare fundamentala, libera circulatie si mobilitatea in interiorul UE, si sa acceptam o confuzie uneori deliberata intre respectarea acestei valori si imigratia ilegala din afara UE. Ori, romanii sunt cetateni europeni. Au acest drept fundamental castigat de a circula liber. Au obligatia de a-si plati taxele si impozitele in statele europene unde lucreaza, unde traiesc. Romanii din Germania sunt un foarte bun exemplu... Dincolo de ceea ce inseamna niste legende, niste chestiuni care au ramas pe retina si sunt folosite din cand in cand, inclusiv in perioada de campanie electorala in anumite state membre, realitatea din teren este adesea diferita. Evident ca suntem in contact cu autoritatile germane si incercam sa promovam ceea ce este corect, pozitiv si inclusiv sa ne atingem acest obiectiv - aderarea in spatiul Schengen. Noi am indeplinit de trei ani de zile aceste criterii obiective clar prevazute de acquis, de tratatele UE...

DW: ... fapt recunoscut, de altfel, si de Berlin. Dosarul tehnic e inchis. Dar Berlinul vede doua probleme, asupra carora atrage atentia: statul de drept si migratia saraciei. Cum credeti ca se pot rezolva aceste chestiuni? Dosarul Schengen se inchide anul acesta?

Titus Corlatean: Noi am inteles interesul politic legat de mecanismul MCV in domeniul justitiei, desi am spus-o foarte clar: sunt doua mecanisme, sunt doua criterii diferite. Nu putem accepta sa fie interconectate si dependente unele de altele, pentru ca nu s-a intamplat niciodata cu nimeni altcineva in UE aceasta chestiune. Nu inseamna ca nu ne intereseaza pe noi in primul rand in plan intern ce facem cu punerea in practica a recomandarilor Comisiei Europene. Facem progrese: iata ca stabilitatea politica si acest act de coabitare atat de mult discutat intre presedinte si prim-ministru au produs niste rezultate concrete extrem de pozitive, salutate si la Bruxelles si in statele membre, inclusiv acele legate de stabilitatea legislatiei, institutiilor in domeniul combaterii coruptiei, numirea procurorului general, produrorului sef anti-coruptie - lucrurile acestea au fost salutate. Asteptarile noastre sunt legate de un raport pozitiv al CE care - sunt convins - va conduce si la niste mutatii importante in pozitiile adoptate de unele capitale, asa cum este Berlinul. Din acest punct de vedere - inca odata subliniind faptul ca nu exista o legatura corecta potrivit tratatelor UE intre Schengen si MCV - ne asteptam ca inainte de finalul acestui an sa fie luata o decizie favorabila pe baza propunerii de compromis avansate anterior, in doua etape: mai intai cu frontierele aeriene si maritime, pentru ca in etapa a doua, pe baza unui calendar clar, sa putem adera la spatiul Schengen si cu frontierele terestre.

DW: Domnule ministru, va multumim pentru acest interviu.