1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ministrul de Externe al Letoniei: Ucraina are nevoie de ajutor!

Prezent la Conferinţa de Securitate de la München, Edgars Rinkevics a declarat pentru DW că susţine necondiţionat o soluţie diplomatică în Ucraina. "Dacă ea nu este însă posibilă, livrarea de arme nu se poate exclude".

default

Ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics

DW: Cancelarul german, Angela Merkel, tocmai a respins ideea trimiterii de armament în Ucraina. Susţineţi acest refuz?

Edgars Rinkevics: Sunt de acord că nu există decât o singură soluţie, care este politică şi diplomatică. Noi toţi trebuie să înţelegem că, după ce lupta se va sfârşi, vor exista discuţii. Cu toate acestea, trebuie să spun că nu putem exclude o modificare de strategie. Dacă observăm că toate discuţiile care au loc momentan între Ucraina şi Rusia, cu participarea activă a Germaniei şi Franţei, eşuează la fel ca alte negocieri, întrebarea este: ce facem mai departe? Nu putem accepta o situaţie în care separatiştii susţinuţi de trupe şi echipament militar din Rusia se deplasează oriunde unde vor. N-aş exclude livrarea de arme, cândva, la un moment dat. Categoric, acest lucru nu se va decide la nivelul UE. Noi nu facem astfel de lucruri. Va fi însă o decizie individuală a statelor membre. Dezbaterea se află în desfăşurare în Statele Unite. Este, de asemenea, o decizie a statelor care au mijloacele necesare şi care văd în acestea un element strategic nou, necesar.

Ca şef al diplomaţiei letone, aţi fi de acord cu înarmarea Ucrainei în acest moment?

În primul rând aş aştepta să văd cum evoluează negocierile. Înţeleg că acestea vor continua. Vreau să subliniez că nu aş exclude o atare variantă, care ar putea fi cea corectă, la un moment dat. Pe de altă parte, mai există un aspect deosebit de important de care trebuie să ţinem cont: susţinerea economică şi financiară a Ucrainei. Noi suntem, desigur, foarte atenţi la luptele din Donbas şi tentativele de oprire a acestora prin aplicarea Acordului de la Minsk. Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere stabilitatea economică, financiară şi energetică a Ucrainei. Din acest punct de vedere, cred că Ucraina are acum nevoie de susţinere.

Ucraina are nevoie de peste 10 miliarde de dolari, probabil chiar 15 miliarde. Comunitatea internaţională manifestă foarte multă reticienţă în legătură cu acordarea acestor bani într-o singură tranşă. De ce?

Unul dintre motive este, desigur, incertitudinea din Ucraina, generată de situaţia politică din acest moment. De asemenea, cred că lumea aşteaptă un plan coerent de reforme. Nu vorbim despre bani oferiţi necondiţionat, ci despre o sumă care să vină în sprijinul unor reforme deloc populare, dar imperios necesare, de natură economică şi socială.

Este Europa dezamagită de modul în care Ucraina tratează aceste reforme? Credeţi că autorităţile de la Kiev nu respectă promisiunile?

Nu cred că putem acuza Ucraina. Ceea ce vreau să văd este o mai mare implicare a guvernului în provocările reprezentate de reformele economice. Ei fac ce pot să facă mai bine într-o situaţie dificilă, iar dacă priviţi spre anul 2014 - alegeri prezidenţiale, parlamentare, locale, războiul în care e implicată ţara, contradicţii majore în societate dar şi la nivelul unor oficiali - se poate spune că Ucraina traversează vremuri foarte dificile, care o pun la mare încercare. Sper că guvernul de la Kiev şi majoritatea ucrainenilor înţeleg că, dacă vor să aibă o ţară prosperă şi stabilă pe termen mediu şi lung, nu există altă soluţie decât să facă reforme. Aşadar, nu aş putea acuza pe nimeni de nimic în acest moment. Însă chiar aşteptăm mai mult din partea guvernului ucrainean din punct de vedere al reformelor.

UE va lua din nou în discuţie înăsprirea sancţiunilor. Credeţi că se va lua această măsură?

Cred că la Consiliul Afacerilor Externe, miniştrii vor lua decizia de a include câţiva ruşi şi separatişti pe lista cu conturi bancare care trebuie blocate. Cred de asemenea că vom reitera nevoia de acţiune externă şi de opţiuni din partea Comisiei Europene în privinţa aşa-numitelor sancţiuni economice. Însă acestea vor fi discutate ulterior, cel mai probabil la nivelul preşedinţilor şi şefilor de guverne. În acelaşi timp, trebuie să ne pregătim de situaţia în care războiul continuă, iar eforturile diplomatice nu produc rezultatele dorite. Desigur, va trebui să discutăm şi despre alte sancţiuni economice. UE trebuie să fie de acord cu aceste lucruri şi să le susţină în cazul în care situaţia se deteriorează.

Cât de divizată este Europa din cauza acestei chestiuni? Ar putea apărea probleme din cauza Greciei, de pildă?

Sper că la finalul zilei vom rămâne uniţi. Am avut discuţii dificile şi în trecut, însă cred că putem cu toţii să ajungem la aceleaşi concluzii. Putem cădea de acord în privinţa drumului care trebuie urmat. Nu va fi uşor, dimpotrivă. Însă sper că, dacă situaţia chiar nu se îmbunătăţeşte, Europa va reuşi să rămână unită, iar cei care, uneori, exprimă îngrijorări, vor înţelege că în joc se află securitatea europeană. Conflictul din Ucraina este, de fapt, o piatră de încercare nu doar pentru stabilitatea acestei ţări, ci şi a Europei.

Care sunt gândurile pe care le aveţi, acum, după încheierea Conferinţei de Securitate de la München? Ne aflăm în faţa unui război total între Ucraina şi Rusia sau au reuşit Merkel şi Hollande, datorită vizitei lor la Moscova, să anuleze acest scenariu?

Situaţia este atât de volatilă, încât sunt deschis la orice fel de scenariu.

Interviu realizat de Roman Goncharenko.