1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Millenium vs. Arhiepiscopia Romano-Catolică

Odiseea construcţiilor de blocuri din centrul Bucureştilor continuă: reprezentanţii antreprenorului au angajat avocaţi şi lobbyişti din SUA ca să contrabalanseze opinia publică favorabilă Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

default

Construcţia blocului de birouri din imediata vecinătate a Catedralei Romano-Catolice Sfântul Iosif a fost oprită după ce, anul trecut, mai multe instituţii reprezentând diferite puteri ale statului s-au pronunţat împotriva definitivării lucrărilor. Decizia din urmă a aparţinut instanţei de la Craiova, cea care, ţinând cont de constatările Institutului de Stat pentru Construcţii, a dat câştig de cauză Arhiepiscopiei Catolice. Inginerul Daniel Baciu, consilierul pe probleme de construcţii al Bisericii Romano-Catolice, povesteşte cum s-a ajuns la decizia de la Craiova:

„O autorizaţie se emite când se îndeplinesc cumulativ toate condiţiile cerute de certificatul de urbanism. Arhiepiscopia Romano-Catolică, luând act de la investitor că s-a autorizat construcţia, a solicitat documente. Autorităţile statului au răspuns într-o primă instanţă că totul e în regulă, totul e legal, că s-au obţinut toate avizele. Arhiepiscopia a avut îndoieli şi a mers mai departe.”

Baciu ştie cum merg treburile de câţiva ani – şi nici măcar nu mai este un secret că „întotdeauna se folosesc limite apropiate de lege, dincolo de ea, care pot fi speculate. Se pot face derogări, dar numai în condiţii foarte speciale şi foarte restrictive. Or, s-a ajuns la ora actuală ca aceste restricţii limitate să devină caz general”.

În cazul dat, prima condiţie era caracterul patrimonial al zonei, denumită CP1: „Arhiepiscopia Romano-Catolică, Liceul Sava, Institutul de Arte Plastice – în toată această zonă, numai în porţiunea aceasta de stradă, există zece monumente istorice”. Dar dacă acest argument nu pare a conta prea mult la nivelul Administraţiei municipiului Bucureşti, dovadă stând seria de proiecte susţinute de primarul general Adriean Videanu şi care ameninţă să sufoce întregul centru istoric al oraşului, tehnic şi birocratic, lucrurile nu stau chiar aşa. Din nou inginerul Baciu:

„Inspectoratul de stat în construcţii cere documentele. La primărie nu se găsesc. Planul de Urbanism Zonal a avut la bază un studiu al Institutului de Arhitectură. Se analiza o construcţie de 10-12 etaje, nu de 20. Încet-încet, prin diverse piese de mozaic, se ajunge la 20 de etaje. Certificatul de urbanism spunea foarte clar: acord în forma autentică al vecinilor, pentru lucrări la limita de vecinătate, inclusiv pentru lucrări de terasament; se vor expertiza toate construcţiile din vecinătate, cu referiri la neafectarea în caz de seism”.

Baustelle neben der katholischen Kathedrale Sf. Isof in Bukarest Rumänien

Or, un studiu realizat de seismologi din străinătate a relevat că pe lângă propriul risc seismic, clădirile din zonă urmau să fie supuse la vibraţiile suplimentare angrenate de noul turn – chiar dacă el, în sine, ar ieşi neafectat de un eventual cutremur. În acest sens, conchide consilierul pe probleme de construcţii al Arhiepiscopiei, „taberele inginereşti sunt împărţite: unii spun că nu e bine să faci turnuri în terenul din Bucureşti şi în riscul seismic care există, alţii spun că se poate, că tehnologia şi ştiinţa permit. Arbitrul va fi cutremurul”.

Între timp şi o Comisie Senatorială de anchetă, constituită pe principiul proporţonalităţii mandatelor din Legislativ, a decis întreruperea oricăror lucrări până când instanţele nu vor fi dat verdict definitiv pe fondul problemei.

În ultimele săptămâni, însă, constructorul şi beneficiarul au reluat ofensiva, asigurându-şi sprijinul unor avocaţi şi experţi în lobby din Statele Unite. Problema este că respectivii reprezentanţi ai vecinilor Arhipepiscopiei au recurs la argumente care bat la porţile ridicolului. „Avocaţii părţii adverse, în întâmpinările din Tribunal, au cerut Curţii să nu deschidă respectivul dosar pentru că Arhiepiscopia nu există legal, arhiepiscopul nu are dreptul să se pronunţe şi nu au motiv de îngrijorare”.

Mai mult, unul dintre avocaţii americani a încercat să aducă întreaga dispută într-un ring politic sensibil, lansând ideea falsă că dreptatea din Senat făcută Bisericii Sfântul Iosif provine de la un negaţionist al Holocaustului, Corneliu Vadim Tudor. Aceasta, pentru că cel mai des invocat argument al constructorului nu are suport legal. Părintele Francis Doboş, reprezentantul Arhiepiscopiei, explică de ce respectivul acord de principiu, invocat de vecinii bisericii, a fost retras:

„Noi nu discutăm de înţelegeri de culise, pe noi ne interesează documentaţia. Ea ar trebui să releve că Arhiepscopia este de acord. Că îşi dă consimţământul pentru realizarea acestei construcţii. Dânşii, neavând acest lucru, fac tapaj pe o scrisoare de intenţie, din 1999. Înainte de a obţine dânşii o autorizaţie. Dacă dumneavoastră vreţi să îmi vindeţi o maşină sau o casă, trebuie să mergem la un reprezentant al legii. A trecut doar un an şi jumătate, până în 2001, s-a văzut ce s-a întâmplat cu clădirea de peste drum, de la Egnatia, care a început să afecteze palatul episcopal. Şi, mai apoi, a fost cazul de la Biserica Armenească”.

Să mai precizăm că respectiva clădire, de peste drum, invocată de părintele Francisc Doboş, este sediul unei bănci pentru care, de asemenea, s-a încercat un profil mai înalt, întrerupt, însă, la timp. Cât despre cazul Bisericii Armeneşti, acesta este suficient de notoriu pentru a nu mai relua, acum, întreaga poveste.