Milioane la gunoi

Cand ați aruncat ultima dată un iaurt, o bucată uitată de brânză sau mâncare gătită din frigider direct la gunoi? Ieri? Alaltăieri? O cutie de lapte nedesfăcută din frigiderul meu a aterizat la ghenă în acestă dimineață. Atât dvs. cât și eu am mai adăugat ceva la cele 88 de milioane de tone de alimente irosite anual în Europa. Am adăugat câteva grame la colosul de mâncare cumpărată și aruncată. Și un strop de indolență.  

O cifră mult mai mare de atât, venită de la Națiunile Unite, ne spune câți oameni trăiesc în foamete la nivel mondial: 815 milioane – cam de zece ori cât populația Germaniei. Sau de 40 de ori cât populația României. Laptele meu aruncat sau iaurtul dvs. expirat ar putea hrăni, teoretic, un om din Republica Centrafricană, țara cea mai afectată de foamete la nivel mondial, măcar pentru câteva ore. Sau, dacă nu, măcar un vecin sărac. Vă veți întreba, probabil, ce legătură are comportamentul meu cu milioanele de oameni condamnați la sărăcie și cum ar putea ajuta un amărât de iaurt aruncat la gunoi un om înfometat, aflat de partea cealaltă a planetei. Pot eu de unul singur să schimb lumea? Vise ecologico-idealiste? Nu tocmai.

Cel mai mult se aruncă din gospodării

Sigur, mecanismele distribuirii inegale a bunăstării în lume sunt complexe; ele țin de interese economice și politice, de legi, de nivelul de dezvoltare etc. Dar culmea este că la capitolul alimente irosite, cantitatea cea mai mare de mâncare se pierde din gospodării.

Conform unui studiu al Comisiei Europene, 53% din risipa de alimente se produce în acest sector. Cu alte cuvinte, indiferent ce s-ar întâmpla la nivel macro, împreună aruncăm la gunoi în Europa mai multă mâncare decât concernele alimentare (risipă de 30%), decât comercianții (5%) și serviciile de gastronomie (12%). În consecință, tot împreună am putea să reducem această pierdere. O pierdere care, dincolo de faptul că ne golește inutil buzunarele, produce CO2, poluează atmosfera și risipește resurse naturale. Pentru că deșeurile alimentare sunt în strânsă legătură cu factori de mediu, economici și sociali. La nivel mondial, o treime din alimentele produse pentru consum sunt irosite: 1,3 miliarde de tone anual.

Bucătărie sustenabilă și shopping pe stomacul plin 

În România, țară nu tocmai străină de sărăcie, în care statistic cea mai mare parte a banilor este cheltuită pe alimente (coșurile arhipline plimbate prin supermarketuri oferă și ele o imagine concludentă), se aruncă la gunoi cam 10% din mâncare. În prima parte a acestui an, Ministerul Agriculturii din România publica un studiu, conform căruia cea mai mare risipă o fac familiile cu copii minori și tinerii sub 35 de ani. În medie, o familie din mediul urban, formată din trei persoane, aruncă săptămânal la gunoi de la 0,83 kg la 2 kg de hrană.

Ce se poate face? Tot Comisia Europeană ne reamintește câteva dintre măsurile pe care le putem lua pentru a arunca mai puțină mâncare. În capul listei se află…listele. Planificarea cumpărăturilor și a meniului săptămânal combate cumpăratul haotic. Achiziționarea în funcție de data expirării este la fel de importantă. Și aici etichetele se împart în două categorii: ”A se consuma de preferință înainte de…” indică faptul că produsele pot fi consumate și la câteva zile după data respectivă, pe când ”Expiră la…” ne arată ziua exactă de la care produsul se alterează. Congelarea alimentelor este o altă metodă de prezervare pe termen lung. În ultimul rând, un sfat care pare la prima vedere o glumă, deși nu este: nu mergeți la cumpărături cu stomacul gol! Foamea umple coșul mai mult decât ar fi necesar.

Magazin cu produse expirate. Teoretic expirate

Există oameni care iau mult mai în serios problema irosirii alimentelor. Raphael Fellmer, un activist ecologist din Berlin, a deschis de curând magazinul ”Sir Plus”, în care se vând, la prețuri derizorii, alimente aflate în prag de expirare. Alimente etichetate cu binecunoscutul ”A se consuma de preferință înainte de…”. Clienții lui Fellmer au preferințe mai puțin rigide și, în plus, au voie să desfacă pachetele cu mâncare înainte de a le cumpăra, pentru a se convinge de valabilitatea lor. Fellmer primește produsele de la concernele mari, cu sub 10% din prețul obișnuit. Un business legal în Germania, susținut din fonduri europene.

Peste 11.000 de tone de mâncare au fost salvate printr-o altă inițiativă non-profit, începută în 2012 în Germania, ca o joacă, de o mână de tineri. Între timp, la foodsharing.de se implică peste 30.000 de voluntari, transportând mâncare de la oamenii care nu mai au nevoie de ea, la frigidere publice amplasate în diferite localități. Câteva mii de concerne germane participă și ele la acest proiect, oferind în mod constant hrană nevoiașilor. Tone de hrană, care altfel ar ajunge la gunoi.

Uitați-vă cu atenție în frigider

Ca să ne convingem că o atitudine sustenabilă nu e numai ”the new black”, o chestiune de modă, și că participarea individuală la reducerea risipei de hrană chiar face o diferență, putem să ne gândim la un calcul simplu. Uniunea Europeană are o populație de 510 milioane de locuitori. Imaginați-vă că fiecare dintre noi ar arunca numai 1 kg de hrană mai puțin lunar. Anual, în UE, am irosi împreună 6 milioane de tone mai puțin.

Cu alte cuvinte, aruncarea iaurtului, a bucății de brânză expirate sau a mâncării gătite la gunoi înseamnă mai mult decât ar părea. Uitați-vă cu atenție în frigider: azi e Ziua Mondială a Alimentației. Și mâine?

Autoare: Lavinia Pitu / rcs