1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Milioane germane pierdute în pădurile românești

O firmă germană din industria eolienelor a creditat, cumva la limita legalității, afacerile cu lemn ale propriului șef – în România. Firma a intrat, acum, în faliment. Acționarii au șanse mici să-și recupereze banii.

Peste o jumătate de miliard de euro, bani ai micilor acționari ai firmei germane Prokon, a investit directorul Carsten Rodbertus în România. Anume, în afaceri cu păduri – tăierea lemnului și comercializarea acestuia în orice formă ar aduce profit. Afacerea părea să meargă bine, reclama promitea dobânzi atractive, de până la opt procente, dintr-o industrie de viitor, cea a energiei eoliene. Pe scurt: nimeni nu își făcea griji. Așa că nimeni nu și-a pus vreodată problema să verifice veridicitatea promisiunilor publicitare sau, și mai grav, să ia la puricat contabilitatea firmei.

În 2014, însă, Prokon intră în insolvență. Micii acționari, circa 75.000, grupați în asociații intitulate „Prietenii Prokon” și răspândite în întreaga Germanie, își văd spulberat visul: nici investiția în energii regenerabile nu dă roade, nici banii investiți nu mai există. Bani care, în nu puține dintre cazuri, erau promisiunea unei pensii liniștite. Autoritățile germane au intrat pe fir și încearcă să salveze ce mai poate fi salvat. Dar șansele sunt mici.

Așa-numita „piață cenușie a capitalului” include numeroase astfel de fonduri de investiții care promit deponenților căștiguri peste cele oferite de sistemul financiar, pentru că „pe noi nu ne controlează nimeni”. Și, într-adevăr, așa stau lucrurile – dar într-un sens deloc plăcut pentru acționariatul naiv. În caz de eșec, depunătorul are o singură șansă: să se considere ghinionist. Cam ca în situațiile Caritas-Cluj sau SAFI, doar că la o scară mult mai mare: investitorii pierd anual în astfel de sisteme gri zeci de miliarde de euro, inițiatorii sunt reținuți și închiși, dar banii micilor acționari nu mai pot fi recuperați.

Când tai pădurile se pornesc să bată vânturile. Prin portofel.

În această zonă cenușie s-a învârtit și Carsten Rodbertus când le-a promis germanilor siguranța unei afaceri de viitor: a profitat de pasivitatea legislatorilor de la Berlin, care, din 2008, de la izbucnirea crizei globale, întârzie să pună în practică promisele mecanisme de control aplicabile tuturor instrumentelor financiare de pe piață.

Dar ce au pădurile defrișate cu energia regenerabilă? Cel mult vântul ce bate prin copaci și prin eoliene. Și pe Rodbertus, în cazul dat. Prokon Hit Timber, antreprenorul român care a beneficiat de sprijinul financiar al între timp falimentarului Prokon, nu este parte a afacerii din care acționarii speră să mai recupereze cât de cât din banii investiți. Și nici pădurile din România, pe care Rodbertus le-a declarat parte a patrimoniului Prokon, nu sunt ceea ce par. Investigația televiziunii publice germane ZDF, în tandem cu ziarul berlinez Die Welt, indică o înșelătorie în toată regula – și o filieră a tranzacțiilor cu material lemnos ce traversează portul Constanța prin portofelele doldora de bani-gheață ai unor mici antreprenori chinezi.

Salutări de la Agigea

Prokon Hit Timber a intrat pe piața pădurilor românești în 2010. Cu banii transferați de Rodbertus, profitând de buna credință și chiar naivitatea micilor acționari ai Prokon, firma germano-română a elaborat o contabilitate de fațadă, din care reieșea că lemnul tăiat în Carpați se ducea la un partener german, Holzindustrie Torgau - de fapt, acționar unic al afacerii din România. Înainte, însă, ca lemnul să plece spre destinatarul de lângă Leipzig, pe fir intervenea un comerciant de lemne, tot din Germania: Holzhandel Lauenförde, cu sediul în Vestfalia și cu mulți clienți în Asia, inclusiv în China. Legătura dintre acesta din urmă și Prokon Hit Timber se numește Kurt Otrin. Partener al lui Rodbertus, Otrin este un cunoscut al statului român. ZIUA de Constanța scria, în 2011, despre „jongleriile cu cherestea din portul Agigea” ale personajului – și despre conexiunile sale chinezești. Ancheta jurnalistică publicată marţi în ziarul german Die Welt și difuzată în aceeași zi de postul public de televiziune ZDF relevă, în dreptul numelui lui Otrin, o serie întreagă de suspiciuni extrem de grave: transfer ilegal și spălare de bani, violență, corupție, în combinație cu o grupare formată din patru chinezi care au fondat în România în jurul a o mie de firme cu scopul expres de a face pierdute urmele unor afaceri ilegale și a scoate din România produse și fonduri rezultate din acestea.