1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Miliardul furat, pus la adăpost

O inițiativă legislativă care prevede iertarea celor care și-au tăinuit averile, dacă le vor declara până la 15 aprilie 2017 şi vor plăti 2% din valoarea averii nedeclarate, a trecut cu viteza fulgerului prin Parlament.

Vineri, controversata inițiativă legislativă a fost votată în prima lectură de majoritatea parlamentară controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc, fără a fi avizată de o serie de instituții, inclusiv de Centrul Național Anticorupție.

Societatea civilă și opoziția au încercat să reacționeze, dar puterea oligarhică a împins proiectul ignorând toate atenționările de impact nociv asupra economiei, de parcă ar fi existat un angajament al guvernării față de anumite grupări din subteran care ar avea de legalizat niște bani murdari.

De ce și-a subordonat Plahotniuc instituțiile statului?

Andrian Candu (DW/E. Covalenco)

Andrian Candu

Unul dintre autorii controversatei inițiative, care prevede „amnistia fiscală” și interzice Autorității Naționale de Integritate să verifice averile legalizate în baza acestei legi, este președintele Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului-șef Vlad Plahotniuc. Potrivit lui Candu, „liberalizarea capitalului reprezintă o oportunitate unică de a scoate din anonimat mijloacele băneşti sau alte forme de capital şi de a le include în circuitul economic legal”. Potrivit lui, amnistia fiscală va include atât mijloacele băneşti, imobilele, valorile mobiliare, cotele de participare la capitalul societăţilor cu răspundere limitată și unitățile de transport.

De exemplu, după intrarea în vigoare a acestei legi, judecătoarea Mariana Pitic, care a devenit vedetă în Republica Moldova după ce a declarat că mașina Porsche cu care circulă (care costă, pe piață, câteva zeci de mii de euro) ar costa doar 11mii de lei (echivalentul a 500 de euro), ar urmă să achite statului doar 220 lei moldovenești (echivalentul a 10 euro).

Inițiativa legislativă a guvernării a fost criticată într-un demers public semnat de 30 de ONG-uri din Republica Moldova. Potrivit acestora, controversatul proiect propune legalizarea corupției și sfidarea reformelor în domeniul luptei contra flagelului.

Miza amnistiei este mare - guvernarea, gata să plătească cu o nouă izolare a Moldovei

Veaceslav Negruța (DW/S. Ciochina)

Veaceslav Negruța

Ciudată în acest sens este tăcerea principalilor donatori ai Republicii Moldova: FMI, Banca Mondială, UE și SUA. „Partenerii de dezvoltare, în special FMI, UE și BM, ar trebui să formuleze o opinie publică asupra acestui proiect cât mai curând posibil”, a comunicat, pentru DW, ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruța. Potrivit lui, „tărăgănarea unei poziții expuse public poate fi argumentată doar dacă partenerii deja fac evaluările necesare, ca să-și formuleze o poziție clară. Dar pentru asta guvernanții ar trebui să ofere dreptul și timpul necesar pentru a auzi măcar opinia acestor parteneri. Miza acestei amnistii pentru guvernanți este extrem de mare, chiar dacă adoptarea ei ar genera o nouă izolare a Republicii Moldova. Nu există siguranța că opinia partenerilor contează. Dacă ar fi contat, aveau să o solicite echipei FMI, care se afla la Chișinău la momentul elaborării acestui proiect controversat. Intenționat au fost ocoliți în dorința de a-i pune în fața unui fapt împlinit, la fel ca în cazul cetățenilor Republicii Moldova. În situație similară, în Ucraina, partenerii de dezvoltare au fost cei care au demotivat guvernarea de la Kiev să adopte o astfel de inițiativă, promovată insistent de anumite cercuri oligarhice în septembrie 2016”, a menționat Negruța.

La rândul său, expertul economic Gheorghe Costandache a menționat pentru DW că „această lege, în forma în care a fost adoptată în prima lectură, servește celor care au acumulat averi, bani, proprietăți și capital pe căi ilicite - celor care au jefuit statul de proprietăți cumpărându-le la prețuri derizorii, celor care au delapidat miliarde de lei din bugetul de stat prin trucarea achizițiilor publice. Este vorba de foști și actuali miniștri, deputați și alți demnitari de stat: procurori, judecători, polițiști… Toți vor să-și legalizeze urgent averile agonisite pe căi ilicite, criminale”, a spus Costandache.

Pe de altă parte, Andrian Candu susține că proiectul nu-i va absolvi de răspundere penală pe cei care au obținut bunuri prin fraudă: „Nu înseamnă deloc că bunurile liberalizate nu vor fi verificate din punctul de vedere al criminalității sau spălării de bani. Mai ales cele dobândite prin fraude bancare, ele nu vor fi scutite de răspundere penală”, a spus Candu, fără a indica exact care prevederi din controversatul proiect ar permite investigarea penalilor.

Vor să legalizeze banii proveniți din „furtul miliardului”

Potrivit lui Veaceslav Negruța, „promovarea insistentă și grabnică a acestei amnistii fiscale de către guvernare are legătură directă cu mai multe ilegalități admise intenționat și tolerate de către instituțiile statului, inclusiv are legătură cu celebra fraudă bancară, întitulată 'furtul miliardului': Atâta timp cât investigațiile interne și externe în cazul fraudelor bancare nu sunt finalizate, orice încercare de legalizare a ilegalităților prin legi și decizii guvernamentale, fie și îmbrăcate cochet în noțiuni frumoase, vor fi un indiciu de legătură directă cu fraudele bancare și există bănuiala rezonabilă că promotorii unor astfel de inițiative sunt și beneficiarii direcți sau indirecți ai fraudelor comise pana acum”, ne-a spus Veaceslav Negruța.

„Investigațiile internaționale vizând elucidarea fraudei bancare sunt tot mai aproape de beneficiarii furtului, iar rămânerea în continuare a mijloacelor fraudate peste hotare implică riscuri de blocare, suspendare și sechestru pentru beneficiarii lor. Respectiv, readucerea banilor acasă, unde instituțiile statului sunt în captivitatea unui regim controlat, unde instituțiile abilitate cu funcții de investigație știu cum să protejeze și să tărăgăneze orice investigație ar fi o soluție de păstrare a banilor de către hoți. Respectiv, această lege ar fi și o formă de protejare a avuțiilor agonisite 'cu atâta efort intelectual‘ față de investigațiile din afară. Deci, există o legătură directă între aceste controversate inițiative și 'furtul miliardului', a menționat Negruța pentru DW.

Miza legii: Art.2 şi Art.10 - restul e „beletristică”

Pavel Flip, Andrian Candu (DW/E. Covalenco)

Pavel Filip și Andrian Candu

De aceeași părere este și Gheorghe Costandache. Potrivit lui, „inițiativa semnată de Candu nu urmărește liberalizarea capitalului, ci legalizarea de facto a banilor proveniți din furtul miliardului de dolari. Acei bani se încadrează perfect în prevederile Art.2 din controversatul proiect de lege, care prevede foarte clar că una din sursele bănești pentru legalizare sunt banii, în valută străină, din conturile bancare de peste hotare. Acest mic detaliu este, de fapt, esența legii. Restul e umplutură, 'beletristică'… Acesta oferă posibilitate de a legaliza banii proveniți din miliardul furat, deoarece imediat după furt, banii au fost evacuați în zone offshore, iar acum urmează a fi repatriați, pentru a-i pune la adăpost. Iar pentru ca hoții să stea relaxați, art.10 din legea buclucașă le oferă liniștea mult dorită. Acest articol statuează că cei care și-au legalizat capitalul nu vor fi urmăriți”, ne-a mai spus Gheorghe Costandache.

Adică, pentru a evita blocarea în străinătate (datorită investigațiilor internaționale) a banilor furați în 2014 din cele trei bănci moldovenești, hoții vor să aducă miliardul furat înapoi în Moldova și să-l legalizeze, să-l pună la „adăpost” cu ajutorul justiției moldovenești pe care și-au subordonat-o. Iar atunci când investigația „Kroll” şi FBI vor ajunge, pe urma banilor, înapoi în Moldova, autoritățile moldovene vor mulțumi detectivilor și agenților străini pentru munca lor și le vor spune că de aici încolo autoritățile moldovene se vor ocupa de recuperarea banilor furați, iar în baza legii votate vineri, hoții vor fi pur și simplu iertați.

La 26 septembrie 2016, Guvernul (controlat de regimul oligarhic al lui Vlad Plahotniuc) condus de Pavel Filip a decis să pună miliardul furat din sistemul bancar în 2014 pe spatele cetățenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău

Vă mai recomandăm