1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Miliţiile populare, la mare modă în Germania

După agresiunile de la Köln, în Germania iau naştere tot mai multe "miliţii populare". Din punct de vedere legal, unele dintre ele merg pe gheaţă subţire. Totuşi, astfel de grupări nu sunt ilegale din start.

Inițiativele variază. De la ajutorul vecinătăţii până la formarea unor grupări de dreapta, care nu se tem de violență. Acestea nu se numesc niciodată miliţii populare, poate şi pentru că acest termen are o rezonanţă marţială și ar putea determina intervenţia rapidă a autorităților. În cele din urmă, poliția este responsabilă de securitatea internă, astfel încât să nu poţi face pe şeriful.

Însă atacurile de la Köln par să fi creat un nou tip de amenințare. Unele dintre aceste miliţii populare, de pildă la Düsseldorf, se referă în mod explicit tocmai la aceste noi ameninţări. Aici, mii de oameni au aderat, pe Facebook, la grupul "Unul pentru toți, toți pentru unul ... Ai grijă, Düsseldorf!". Potrivit propriilor informaţii, grupul vrea să aibă grijă de "femeile noastre", în situaţiile care ar putea fi periculoase pentru ele. La sfârșit de săptămână sau cu ocazia unor evenimente publice, "apărătorii" vor să însoţească femeile. Organizatorul grupului, Tofigh Hamid a declarat pentru postul de televiziune SAT 1: "Eu nu sunt de acord că oamenii pot fi intimidaţi". Nimeni nu iubeşte violenţa sau xenofobia, spune bărbatul.

Derapaj spre dreapta

Acest lucru nu se poate spune despre toate aceste grupări. Președintele saxon al Protecţiei Constituţiei, serviciul intern de informaţii, Gordian Meyer-Plath a vorbit recent în "Leipziger Volkszeitung" despre o adevărată proliferare a milițiilor populare, dintre care unele au fost fondate sau sprijinite de extrema dreaptă sau de populişti de dreapta. Sociologul Matthias Quent crede că, în contextul dat, există posibilitatea ca unii cetățeni, activi în miliţii populare infiltrate de extrema dreaptă, care n-au avut anterior nicio legătură cu aceasta, să fie atraşi fără voie în această zonă.

Protecţia Constituţiei se arată foarte îngrijorată cu precădere de "Miliţia Populară FTL/360" din oraşul saxon Freital, nu o dată subiectul presei centrale pe fondul masivelor demonstraţii antirefugiaţi pe care le-a organizat în ultima vreme. Gruparea a luat fiinţă după ce, în autobuzul 360 (de unde şi numele grupării) doi marocani au insultat şi lovit mai mulţi elevi. Începând de atunci, "miliţia" patrulează în autobuze "pentru a apăra ordinea publică". Pe de altă parte, în Mecklenburg - Pomerania Inferioară, din "Miliţia Populară Güstrow" face parte reprezentantul NPD (Partidul Naţional-Democrat, de extrema dreaptă), Nils Matischent. La Schwanenwede, în Saxonia Inferioară, "Pazinicii Vecinătăţii" au mărşăluit prin faţa unui centru pentru refugiaţi.

De ce atrag aceste grupări cetăţeneşti atenţia extremiștilor de dreapta, a explicat şeful Protecţiei Constituţiei din Turingia, Stephan Kramer. În opinia lui, extremiştii instrumentalizează o ameninţare existentă sau nu, dar pe care cetăţenii o resimt ca atare, nu doar pentru a pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a acționa, ci şi pentru a determina lumea să-l disprețuiască. Miliţiile populare alină inclusiv dorul extremiștilor de dreapta de uniforme, apariţii cu accente militare și excludere a minorităților".

Nu orice astfel de grupare este ilegală

Jörg Radek, președintele adjunct al Sindicatului Poliției, spune în mod clar: "Este și rămâne sarcina poliției de a asigura ordinea în locuri publice". Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a subliniat: "Trebuie prevenită în mod categoric, fie şi numai în cazuri punctuale, formarea de structuri paralele". Numai că o atare "structură paralelă", recte miliţie populară nu este din start ilegală. Dacă nişte vecini aleg să păzească vecinătatea pentru a preveni spargerile de locuinţe, acest lucru nu contravine niciunei legi în vigoare, câtă vreme nu se înarmează şi nu folosesc forța. De asemenea, ei nu au voie să percheziţioneze niciun presupus făptaş, nici măcar când acţiunile acestuia sunt suspecte. Doar în cazul în care este prins în flagrant, oamenii au voie să-l imobilizeze până la sosirea poliţiştilor. Acest drept îl are orice cetăţean.

Președintele Protecţiei Constituţiei din Turingia nu crede că există vreun temei pentru punerea sub monitorizare a miliţiilor cetăţeneşti. O atare decizie trebuie luată în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară fiecare grupare în parte. De alftel, fenomenul a fost comentat acum câteva zile şi de criminologul Christian Pfeiffer. În cotidianul "Neue Presse", el a declarat că "miliţiile locale nu fac niciun rău, dar în niciun caz nu contribuie la creșterea siguranței".

Pe de altă parte, astfel de grupări se fâsâie şi pierd mult din amploarea iniţială, măcar pentru faptul că "persoanele care lucrează nu au timp pentru astfel de lucruri". Gruparea de "justițiari" din Düsseldorf pare să confirme această evaluare. Peste 10.000 de protectori de femei au aderat la grupul înfiinţat pe Facebook. La patrularea de sâmbătă au venit însă doar câteva zeci.