1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Mihail Formuzal despre fraudarea alegerilor, UE, federalizarea Moldovei și „separatismul” găgăuz

Adeptul federalizării Republicii Moldova și organizatorul referendumului ilegal din februarie 2014 din Autonomia Găgăuză, bașcanul Mihail Formuzal, își va încheia mandatul în mai puțin de două săptămâni

Mihail Formuzal

Mihail Formuzal

Fiind la Comrat, jurnaliștii DW i-au făcut o vizită bașcanului încă în funcție. În timpul interviului, unul dintre asistenții săi a deschis ușa și i-a comunicat că cineva foarte important din Transnistria îl caută insistent la telefon. Mihail Formuzal i-a spus că e ocupat. În cele câteva zile câte i-au mai rămas ca bașcan al Găgăuziei, vrea să reușească să facă tot ce ține de el pentru ca cei care au încercat să trucheze alegerile de duminică să ajungă la pușcărie.

DW: În opinia Dumneavoastră, cum au decurs alegerile?

Mihail Formuzal: În ceea ce privește pregătirea scrutinului, totul a decurs perfect. S-a încercat fraudarea alegerilor prin intermediul listelor electorale. Acestea au fost schimonosite de unul dintre candidați cu funcție administrativă la Primăria din Comrat și de Partidul Democrat din Moldova. Au fost alegători înscriși în listele electorale de 3-4 ori, unele doamne au fost trecute în liste și cu numele de domnișoară, și cu numele soțului… Pregătirea listelor electorale ține de competența Primăriei, iar primarul este cel care le confirmă.

DW: Cu toate acestea, candidatul susținut de Chișinău sau cel puțin de Partidul Democrat din Moldova, Nicolae Dudoglo, a pierdut alegerile în UTA „Gagauz-Yeri”.

Mihail Formuzal: În loc să stabilească reguli de joc, pe care să le respecte orice bașcan, Chișinăul a încercat de fiecare dată să ne bage pe gât marionetele sale politice. Din acest punct de vedere, Dudoglo era mai convenabil Chișinăului decât Irina Vlah. El ar fi fost mai ascultător și ar fi îndeplinit orice indicație. Astfel de abordări întotdeauna au generat conflicte în Găgăuzia, deoarece oamenii ghidați de Chișinău uită să țină cont de interesele Găgăuziei.

DW: La un moment dat și Dumneavoastră ați avut relații foarte bune cu liderul PLDM, Vlad Filat. Se întâmpla în perioada când Filat era prim-ministru.

Mihail Formuzal: Noi și acum ne înțelegem foarte bine. Chiar azi dimineață m-a sunat. Și Candu (Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii Moldova – n.n.) m-a sunat. Eu am reușit să găsesc limbaj comun cu toți. Cu ex-premierul Iurie Leancă chiar mi-a plăcut să lucrez. El este un pro-european convins.

DW: Și-a lansat partid. Nu vreți să aderați?

Mihail Formuzal: Nu pot, deocamdată, pentru că sunt eu însămi lider al unui partid (Partidul Regiunilor). În următoarele 2-3 săptămâni vom organiza un congres la care vom alege un nou lider de partid. Așa e europenește: nu am reușit să aduc partidul în Parlament – mă retrag.

DW: Cum vedeți colaborarea noului bașcan cu Chișinăul?

Mihail Formuzal: Oricine ar veni la conducerea Autonomiei Găgăuze este condamnat să lucreze cu Guvernul de la Chișinău. În caz contrar nu se va reuși implementarea nici unui proiect, iar în consecință bașcanul va primi un șut din partea populației și va zbura din funcție. Ceea ce se scrie în presă despre pericolul unor revolte sau chiar război între Moldova și Găgăuzia – acestea sunt povești. Cooperarea este inevitabilă, iar bunele relații dintre Comrat și Chișinău ne avantajează pe toți.

DW: Sunteți considerat unul dintre „susținătorii periculoși” ai proiectului de Federalizare a Republicii Moldova…

Mihail Formuzal: Eu cred că mai puțin contează denumirea țării – că va fi federație, confederație sau pur și simplu Republica Moldova. Cel mai important este ca țara să fie integră – o singură Moldovă și pentru Transnistria și pentru Găgăuzia. Contează atribuțiile pe care le au aceste regiuni și contează ca țara să fie integră, nu denumirea. Da, eu sunt adeptul federalizării!

DW: Dar cum vedeți relațiile cu UE?

Mihail Formuzal: Noi înțelegem foarte bine că găgăuzii, care reprezintă 5% din numărul total al populației Republicii Moldova nu pot influența cursul politicii externe. Nici nu ne dorim asta. Dar noi o să insistăm ca de interesele noastre să se țină cont. Iar interesele noastre sunt clare: noi suntem parte a lumii turcice, inclusiv din punct de vedere lingvistic. Vrem să avem relații bune cu lumea turcică – Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenia, Turcia. În al doilea rând, de 300 de ani suntem parte a lumii slave-ortodoxe. Deci, nu ne puteți ignora dorința noastră de a prieteni în continuare cu acel spațiu. În al treilea rând, noi suntem parte a Europei. De aceea, vrem să importăm acele practici bune care există acolo: lupta cu corupția, justiție independentă, drepturile omului, libertatea presei. Dacă aceasta înseamnă a fi european - noi suntem de acord să ne numim așa!

DW: Dar v-ați opus semnării Acordului de Asociere cu UE.

Mihail Formuzal: Chișinăul nu trebuia să se grăbească cu semnarea acelui Acord de Asociere cu UE. Trebuia să se dea un termen de 10 ani, timp în care Moldova să atingă anumite performanțe, să merite să semneze acel document. Și dacă vreți integrarea în UE, nu huliți Rusia, nu luptați cu panglica bicoloră Sf. Gheorghe! Din asta n-o să aveți mai mult salam în frigider. Nu vă legați de sărbătoarea de 9 Mai (Ziua Victoriei - n.n.)! Noi ce facem? Construim un stat sau răscolim istoria? Cum ar trebui să mă simt eu când sunt numit separatist? Cum să fiu eu loial Republicii Moldova când cei de la vârful puterii mă numesc separatist? De ce mă ofensați? Când am spus eu că Găgăuzia trebuie să se rupă de Moldova? Toți găgăuzii vor să trăiască în pace și bună înțelegere cu Chișinăul. De ce suntem numiți separatiști? Noi mai degrabă ne înțelegem direct cu partenerii noștri externi decât prin intermediul Chișinăului. Germania a investit în proiectele sociale din Găgăuzia mai mult de 30 milioane de lei moldovenești, ocolind guvernul central de la Chișinău. De ce? Ca să nu se fure banii. Este vorba de bani oferiți spitalelor și centrelor sociale de la noi.

DW: Și chiar dacă Germania și UE investesc milioane în dezvoltarea Autonomiei Găgăuze, populația oricum visează la Rusia… De ce v-a trebuit acel referendum din februarie 2014? De ce ați agitat spiritele cu el?

Mihail Formuzal: Când un popor întreg este ignorat, când îi sunt încălcate drepturile - ce-i mai rămâne să facă? Înainte de a porni agitația cu acest referendum, am bătut la toate ușile, inclusiv la ușile ambasadorilor străini. Dar nu am fost auzit, pentru că cei de la Chișinău nu știu să facă altceva decât să împartă banii și funcțiile. În ceea ce privește banii europeni destinați Găgăuziei – la noi au ajuns doar rămășițe. Personal i-am cerut ministrului Transporturilor să-mi prezinte criteriile în baza cărora se împart banii pentru drumuri. Ne-au dat 0,5% din bani când, de fapt, ni se cuveneau 5% din fondurile oferite de UE pentru drumuri. Noi ce, suntem proști? Voi, europenii, cui dați bani? Ajutați toți cetățenii Republicii Moldova sau doar pe unii? Organismul trebuie să se dezvolte simetric. Nu poți avea o ureche mai mare și alta mai mică… Asta înseamnă handicap. Nu poți avea un Chișinău bogat, când toată țara e săracă!

DW: Ce aveți de gând să faceți după ce vi se încheie mandatul?

Mihail Formuzal: Eu am muncit mult pentru ca sectorul agrar din Găgăuzia să devină unul viabil. În sensul acesta am fost sprijinit de Guvernul central. Acum îmi propun să creez clasa de mijloc a proprietarilor de pământ. Europenește asta se numește business mic și mijlociu. Vreau să avem cât mai mulți proprietari de pământ care se hrănesc singuri, cât mai multe întreprinderi individuale, afaceri de familie. De aceea va fi creat un fond al cărui administrator voi fi. Și voi începe cu exemplul propriu. Voi cumpăra 5 hectare de pământ și voi planta nuci. Voi invita specialiști și voi implementa tehnologii moderne de cultivare, voi aduce sorturi noi. Pe de altă parte, voi fi deschis dacă de experiența mea vor avea nevoie cei din administrația centrală sau cei din Găgăuzia - pe cei din Găgăuzia îi voi ajuta absolut gratis, dar nu voi accepta nici o funcție publică în Autonomia Găgăuză.