1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Migrația, subiect inconturnabil

Vineri, ministrul de Externe anunța că România e dispusă să primească 1942 de refugiați sosiți în Italia și Grecia. Subiectul ar putea fi dicutat și joi, cu ocazia vizitei la București a președintelui Macron.

De câteva săptămâni au apărut câteva știri care semnalează că traseele migranților orientali nu mai ocolesc Marea Neagră. Cea mai recentă datează de duminică seară, când poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit un vas de pescari încărcat cu migranți îmbarcați în Turcia. Cu o săptămână mai devreme, în portul Mangalia soseau 69 de irakieni pe același traseu. Călăuzele, un cipriot și un bulgar, au fost arestate, dar ținând seama de lipsa unei jurisprudențe în materie e posibil să scape ușor.

În Italia, de pildă, ambianța s-a înăsprit, ambarcațiunile ONG-urilor umanitare fiind obligate să accepte la bordul lor un reprezetant al Poliției. Au sporit suspiciunile că aceste organizații operează de fapt ca niște călăuze pro bono, în totală imunitate, anulând întregul efort al autorităților. La începutul acestei luni, poliția italiană a arestat nava ONG-ului german Jugend Rettet, bănuit că încurajează migrația ilegală. E chestiune de limbaj desigur, organizația cu pricina făcându-și un titlu de glorie că nava sa ”Iuventa” a salvat anul trecut 6526 de migranți aflați în pericol în apele Mediteranei. Atât doar că, din punctul de vedere al autorităților, foarte îngăduitoare de altfel, ”pericolul” nu era întotdeauna real, iar debarcarea migranților în porturile italiene era ilicită. În plus, prima revendicare a grupului de voluntari de la Jugend Rettet este ”depenalizarea solicitării de azil”, ceea ce înseamnă de fapt anularea distincției juridice dintre migrația legală și migrația ilegală. Prin urmare, asistăm la un război al perspectivelor, care e de natură să perturbe eficacitatea oricărei acțiuni, fie într-un sens fie în celălalt.

Cu toate acestea, acțiunile din ultima vreme ale poliției italiene au dat se pare rezultate, căci în luna iulie numărul migranților africani a scăzut la mai puțin de jumătate față de luna precedentă. Nu este de ignorat însă că a sporit în schimb numărul de emigranți care au sosit cu ambarcațiuni improvizate pe coastele Spaniei, după cum, așa cum am văzut, România nu mai este ocolită cu totul de migrația clandestină.

Vizita pe care o va întreprinde în România președintele Franței, Emmanuel Macron, la mijlocul acestei săptămâni are ca obiectiv, după unele surse, și un acord mai cuprinzător pe tema migrației. Miercuri 23 august va fi la Salzburg în Austria, joi 24 la București, iar vineri va ajunge la Varna în Bulgaria. Muncitorii detașați reprezintă principala preocupare a președintelui Macron, așa cum a dat el însuși de înțeles într-un interviu recent, dar tema refugiaților continuă să fie cel mai grav punct de discordie politico-ideologică între Vest și Est, fiind de fapt, într-un sens sau în altul, presupoziția de bază a Europei viitoare. În esență, Vestul dorește să ”controleze fluxul migrator”, în timp ce Estul aspiră să-l ”stopeze”. Sunt nuanțe care, în practică, iau chipul unor practici cu totul opuse.

E semnificativ că președintele Macron abordează ”fortărețele” Estului prin învăluire, abordând zonele învecinate mai puțin ”întărite” și evitând, deocamdată, dialogul direct cu Budapesta și Varșovia, acolo unde rezidă principalii săi oponenți. Tactica e cu atât mai evidentă cu cât în prima zi a turneului la Salzburg îl va întâlni nu doar pe cancelarul Austriei, Christian Kerl, dar și pe premierii din Cehia și Slovacia. Dialogul cu țările aflate pe poziții ideologice diferite continuă însă la nivel de miniștri, și pe teme ”neutre”, așa cum a reieșit dintr-un comunicat al Ministerului Apărării din Polonia, care semnalează conversația telefonică purtată de miniștrii Apărării, Florence Parly și Antoni Macierewici cu privire la programul ”Orka”, de construire în Polonia a unor submarine militare.

La București, președintele Macron va avea probabil parte de o receptivitate destul de mare, dacă judecăm în context est-european, deși este posibil ca și Bucureștiul să-și fi luat anumite măsuri de precauție, mai ales cât privește tema refugiaților. Nu este exclus ca președintele Franței să caute să relanseze subiectul distribuirii automate a solicitanților de azil în toate țările membre ale UE și de aceea autoritățile române au făcut o ofertă în avans, care se referă însă la migranții sosiți în Italia și Grecia.

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat vineri, la Realitatea TV: ”România și-a exprimat solidaritatea, deși am mers pe ideea că nu este normal să avem cote fixe. În același timp, ne-am manifestat disponibilitatea de a primi un anumit număr de refugiați. Recent, am făcut o ofertă pentru 1942 de refugiați din Grecia și din Italia pe care îi putem reloca în România.” 

Strategia aceasta dă roade: adoptând o postură activă și înaintând oferte, fie ele și modeste, România poate contracara mai ușor solicitările maximale, fără să participe la războiul ideologic întreținut de Ungaria și Polonia. E o cale care se dovedește viabilă câtă vreme România nu este vizată direct de migrație.